Semnal de alarmă pentru economie: scăderea serviciilor lovește în consum și în bugetul statului

Scăderea cifrei de afaceri în serviciile prestate populației cu 2,2% față de anul anterior ridică semne de întrebare serioase privind evoluția economiei. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o contracție într-un sector considerat esențial pentru dinamica PIB-ului, iar analistul economic Adrian Negrescu vorbește despre „un semnal de alarmă major” pentru economia României.

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Adrian Negrescu atrage atenția că serviciile funcționează ca un veritabil barometru al economiei reale. Atunci când populația începe să reducă cheltuielile pentru restaurante, hoteluri, saloane de înfrumusețare, reparații auto, turism sau divertisment, înseamnă că presiunea asupra veniturilor este deja puternică.

Consum în recul și costuri tot mai mari pentru firme

Potrivit lui Adrian Negrescu, principalul factor care explică această evoluție este scăderea puterii de cumpărare. Inflația acumulată în ultimii ani a erodat veniturile reale, iar românii sunt nevoiți să direcționeze o parte tot mai mare din salarii către cheltuieli fixe: rate bancare, facturi la utilități și alimente.

UE schimbă regulile jocului: ajutor de stat flexibil pentru a face față exploziei prețurilor la energie

21:47

Plan masiv de investiții: România pregătește ajutoare de stat de 5 miliarde de euro până în 2032

20:49

În acest context, bugetele pentru ieșiri în oraș, vacanțe sau servicii personale au fost reduse semnificativ. „Scăderea puterii de cumpărare” este elementul central invocat de analist, care subliniază că serviciile sunt primele eliminate atunci când gospodăriile își ajustează cheltuielile.

Pe de altă parte, antreprenorii din domeniu se confruntă cu presiuni majore pe partea de costuri. Creșterea prețurilor la energie, scumpirea materiilor prime și majorarea salariului minim au dus la creșterea cheltuielilor operaționale. În multe cazuri, aceste costuri au fost transferate către consumatori.

Astfel, prețurile pentru o cafea, o masă la restaurant sau un simplu tuns au crescut semnificativ comparativ cu anii anteriori. Analistul atrage atenția că s-a atins un prag psihologic, peste care o parte dintre clienți refuză să mai treacă.

În plus, modificările fiscale repetate au accentuat presiunea asupra firmelor. Creșterea TVA-ului pentru industria HoReCa, pentru sălile de fitness sau pentru evenimentele culturale a dus la scumpiri suplimentare. Totodată, schimbările privind taxarea microîntreprinderilor au determinat unele companii să își restrângă activitatea sau să își regândească modelul de business.

Impact direct asupra PIB și riscuri pentru piața muncii

Scăderea activității în sectorul serviciilor nu este un fenomen izolat, avertizează Adrian Negrescu. Serviciile au o pondere importantă în produsul intern brut, iar o contracție în acest domeniu poate afecta ritmul general de creștere economică.

„Dacă românii nu mai consumă servicii, PIB-ul nu mai crește în ritmul estimat de Guvern”, afirmă analistul. O astfel de evoluție poate avea consecințe directe asupra încasărilor bugetare și poate amplifica presiunile asupra deficitului public.

Un alt risc major este legat de piața muncii. Sectorul serviciilor, în special industria HoReCa, angajează un număr semnificativ de persoane. Atunci când încasările scad sub pragul de rentabilitate, patronii pot recurge la reduceri de personal pentru a-și menține afacerile pe linia de plutire.

Posibilele falimente în rândul micilor antreprenori ar putea duce la creșterea șomajului și la o presiune suplimentară asupra sistemului de protecție socială. În același timp, diminuarea veniturilor bugetare ar limita capacitatea statului de a interveni prin măsuri de sprijin.

Analistul mai semnalează și un risc asociat economiei subterane. În condițiile în care presiunea fiscală rămâne ridicată, iar numărul clienților scade, unele firme ar putea fi tentate să evite emiterea bonurilor fiscale sau să recurgă la muncă la negru pentru a reduce costurile.