Prima pagină » Trump a trimis drone Predator B să patruleze deasupra protestatarilor din California. Ce nu se spune despre operațiunea secretă a guvernului SUA

Trump a trimis drone Predator B să patruleze deasupra protestatarilor din California. Ce nu se spune despre operațiunea secretă a guvernului SUA

Trump a trimis drone Predator B să patruleze deasupra protestatarilor din California. Ce nu se spune despre operațiunea secretă a guvernului SUA
Trump a trimis drone Predator B să patruleze deasupra protestatarilor. Foto: Shutterstock

În ultimele zile, cerul de deasupra Los Angeles-ului a fost brăzdat de prezența discretă, dar extrem de puternică, a dronelor Predator B – cunoscute și sub denumirea militară MQ-9 Reaper. Aceste aparate sofisticate, operate de U.S. Customs and Border Protection (CBP), au fost desfășurate ca răspuns la protestele care au degenerat în violențe, după o amplă operațiune a Immigration and Customs Enforcement (ICE) 

CBP a confirmat oficial că dronele MQ-9 Predators oferă „sprijin partenerilor federali de aplicare a legii din zona Greater Los Angeles, inclusiv ICE, cu suport aerian pentru operațiunile lor.” În plus, „acestea asigură supraveghere pentru siguranța ofițerilor atunci când este solicitată de către aceștia. AMO nu se implică în supravegherea activităților de Prim Amendament”.

Operațiunea vine pe fondul unor proteste care au escaladat, cu forțele de ordine folosind gaze lacrimogene și muniție neletală împotriva unor grupuri de manifestanți, în timp ce unii protestatari au aruncat cu pietre în polițiști.

Cum funcționează aceste drone și ce pot face?

Predator B, sau MQ-9 Reaper, este una dintre cele mai avansate drone de supraveghere din lume. Versiunea CBP-113, cunoscută ca Guardian Maritime Mission, este echipată cu radar multi-mod Raytheon SeaVue, capabil să realizeze imagini SAR (synthetic aperture radar) detaliate, indiferent de vreme sau vizibilitate. Aceste imagini pot fi transmise aproape în timp real către stațiile de control la sol.

Dronele mai dispun de camere electro-optice și infraroșu, care pot urmări mișcarea și pot detecta obiecte sau persoane, dar – potrivit CBP – nu pot identifica detalii fizice precum trăsăturile feței, culoarea ochilor sau numărul de înmatriculare al unui vehicul.

„AMO nu deține și nu folosește tehnologie de recunoaștere facială pe niciuna dintre aeronavele sale”, a precizat agenția pentru TWZ.

De ce este controversată această supraveghere?

Utilizarea dronelor militare pentru monitorizarea civilă stârnește controverse majore. Apărătorii drepturilor civile susțin că astfel de activități încalcă dreptul la viață privată și subminează Constituția. Faptul că astfel de operațiuni sunt realizate de drone, nu de aeronave cu pilot, amplifică și mai mult senzația de supraveghere totală și neliniștea publică.

CBP afirmă că aceste misiuni nu vizează supravegherea protestelor pașnice sau a activităților garantate de Primul Amendament, ci doar siguranța operațiunilor și a personalului federal.

Cum a reacționat guvernul la criza din Los Angeles?

Pe lângă supravegherea aeriană, răspunsul federal a inclus și mobilizarea masivă a trupelor. La ordinul președintelui Donald Trump, U.S. Northern Command (NORTHCOM) a activat un batalion de infanterie marină, iar aproximativ 700 de pușcași marini din 2nd Battalion, 7th Marines, 1st Marine Division, s-au alăturat forțelor federale pentru a proteja personalul și proprietățile federale.

Task Force 51, formată din circa 2.100 de soldați ai Gărzii Naționale și 700 de marini activi, a fost mobilizată pentru a asigura acoperire continuă și sprijin autorităților locale și federale. „Forțele Task Force 51 au fost instruite în de-escaladare, controlul mulțimii și regulile de utilizare a forței”, a declarat NORTHCOM.

Precedente și implicații

Nu este prima dată când Predator B este folosit pentru supravegherea protestelor. În 2020, o astfel de dronă a monitorizat protestele violente din Minneapolis, declanșate după moartea lui George Floyd. Deși CBP folosește aceste drone în mod obișnuit la graniță, investigații independente au arătat că ele sunt operate „regulat” și deasupra orașelor aflate departe de graniță.

Dronele Predator B (MQ-9 Reaper): Cât costă, cine le produce și cât investește SUA în tehnologia viitorului militar?

Dronele Predator B, cunoscute și sub denumirea militară MQ-9 Reaper, reprezintă unele dintre cele mai avansate și scumpe vehicule aeriene fără pilot (UAV) folosite în prezent de forțele armate ale Statelor Unite și alți aliați. Aceste aparate sofisticate sunt produse de compania americană General Atomics Aeronautical Systems (GA-ASI) și au devenit un simbol al supravegherii și atacurilor precise în teatrele de război moderne.

Cine produce dronele MQ-9 Reaper?

General Atomics Aeronautical Systems, o companie de top în domeniul tehnologiilor aeronautice, este responsabilă pentru dezvoltarea și fabricarea dronelor MQ-9 Reaper. Această platformă este o evoluție a mai vechiului MQ-1 Predator, oferind performanțe superioare atât în ceea ce privește capacitatea de încărcare, cât și autonomia și viteza.

Cât costă o dronă Predator B?

Costul mediu estimat al unei drone MQ-9 Reaper este în jur de 33 de milioane de dolari, în valoare ajustată pentru anul 2023. Alte surse indică o valoare ce poate ajunge chiar la 56,5 milioane de dolari, incluzând pachete ce cuprind mai multe aeronave, senzori și stații de control la sol. Această variație reflectă diferențele între configurații și echipamentele incluse.

Până în 2021, Forțele Aeriene ale SUA (USAF) operau un efectiv de peste 300 de drone MQ-9 Reaper. Investiția totală în aceste aparate, inclusiv modernizările și întreținerea, se ridică la miliarde de dolari.

Ce capacități au dronele MQ-9 Reaper?

Aceste drone sunt echipate cu multiple sisteme de senzori, inclusiv camere electro-optice, infraroșu și radar cu deschidere sintetică (SAR), care permit supravegherea detaliată indiferent de condițiile meteo. MQ-9 poate transporta o gamă variată de armament, inclusiv până la patru rachete AGM-114 Hellfire, bombe ghidate laser GBU-12 Paveway II și muniție JDAM GBU-38, dar și rachete aer-aer Stinger sau Brimstone.

Câte drone MQ-9 au fost achiziționate?

Pe lângă cele 300 de unități operate de USAF, alte țări au început să achiziționeze aceste drone. Italia a comandat șase drone MQ-9 Block 5 în valoare de aproximativ 738 milioane de dolari, iar India a aprobat achiziția a 31 de drone MQ-9B pentru aproape 4 miliarde de dolari, cu livrări planificate în următorii ani. Canada și alte state au semnat, de asemenea, contracte pentru dotarea cu MQ-9B, reflectând interesul global pentru această tehnologie.

Impactul economic și strategic al investiției în drone

Costul ridicat al acestor drone face ca achiziția lor să fie o investiție majoră pentru orice buget militar. În același timp, ele oferă capacități unice de supraveghere, recunoaștere și atac, care pot reduce riscurile pentru personalul uman și pot spori eficiența operațiunilor militare. Totuși, prețul ridicat limitează numărul de unități care pot fi cumpărate, iar pierderile în luptă devin tot mai costisitoare.

Alte articole importante
Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni
Companii
Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni
Piața activelor aflate în dificultate financiară din România a ajuns la un nivel impresionant în primele cinci luni ale anului 2026. Potrivit unei analize realizate de platforma de licitații online azitis.com, valoarea totală a bunurilor scoase la vânzare de companii aflate în insolvență, faliment sau executare silită a depășit 1,76 miliarde de euro la finalul […]
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]