Prima pagină » Ucraina își regândește strategia: Investiții surpriză în producția de arme cu rază lungă de acțiune

Ucraina își regândește strategia: Investiții surpriză în producția de arme cu rază lungă de acțiune

Ucraina își regândește strategia: Investiții surpriză în producția de arme cu rază lungă de acțiune
Ucraina se confruntă cu un deficit de apărare antiaeriană / Foto: Shutterstock

Noul guvern german analizează posibilitatea de a sprijini industria de apărare a Ucrainei prin finanțarea producției de arme cu rază lungă de acțiune, o inițiativă care ar întări semnificativ capacitățile militare interne ale țării.

Potrivit cotidianului german Der Spiegel, această schimbare marchează o tranziție a Germaniei de la livrarea directă de armament către încurajarea Ucrainei să-și dezvolte propriile echipamente militare.

Discuțiile privind această măsură sunt așteptate să fie un punct central în agenda vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Berlin, programată pentru 28 mai 2025, când acesta se va întâlni cu cancelarul german Friedrich Merz.

Germania se alătură partenerilor internaționali în sprijinul producției Ucrainei

Dacă informațiile se confirmă, Germania va deveni un nou actor important în finanțarea programelor ucrainene de arme cu rază lungă de acțiune, alăturându-se unei liste tot mai extinse de susținători. La începutul lunii septembrie 2024, Lituania a deschis calea, alocând 10 milioane de euro pentru producția dronei-rachetă Palianytsia.

Tot în septembrie 2024, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umierov, a dezvăluit că partenerii occidentali au dat acordul verbal pentru finanțarea unui program de rachete dezvoltat de Ministerul Apărării din Ucraina.

În noiembrie 2024, Ucraina și Danemarca au semnat acorduri în valoare totală de 629 de milioane de dolari pentru achiziționarea de arme fabricate local, inclusiv drone cu rază lungă de acțiune, sisteme antitanc și artilerie autopropulsată.

Suedia și-a exprimat, de asemenea, intenția de a finanța producția de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune, iar la sfârșitul lunii mai 2025 a alocat suplimentar 1 miliard SEK (aproximativ 92,3 milioane de euro) pentru sisteme de apărare aeriană și drone cu rază lungă.

Planurile ambițioase ale Ucrainei pentru industria sa de apărare

În noiembrie 2024, președintele Zelenski a anunțat intenția Ucrainei de a produce cel puțin 30.000 de drone cu rază lungă de acțiune și 3.000 de rachete de croazieră în 2025. În 2024, industria ucraineană a fabricat peste o sută de sisteme de rachete.

Un punct central al strategiei este programul de rachete balistice. Zelenski a cerut finanțare suplimentară pentru accelerarea producției, după ce la începutul lunii mai a ordonat oficialilor să intensifice dezvoltarea acestora.

Înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, Ucraina a început finanțarea sistemului operațional-tactic de rachete Sapsan (Thunder-2 / Hrim-2), cu două variante: una cu diametrul de 900 mm și rază de acțiune de 500 km pentru uz intern și o versiune de 600 mm cu rază de 280 km pentru export.

În iulie 2024, Zelenski a anunțat apropierea implementării operaționale a rachetei balistice dezvoltate național. Fonduri suplimentare au fost alocate în august, iar pe 27 august a confirmat testarea cu succes a primei rachete balistice ucrainene, considerată continuarea proiectului Sapsan/Hrim-2.

Ministrul ucrainean pentru industrii strategice, Herman Smetanin, a declarat în aprilie 2025 că producția a atins niveluri suficiente pentru desfășurarea regulată atât a rachetei balistice, cât și a versiunii cu rază lungă de acțiune a rachetei Neptun.

Importanța strategică a capacităților cu rază lungă de acțiune

Președintele Zelenski a subliniat rolul crucial al armamentului cu rază lungă în apărarea Ucrainei: „Războiul trebuie să fie resimțit acolo unde își are originea”. Această declarație evidențiază componenta esențială a acestor arme în strategia națională de apărare.

Posibilul sprijin german pentru producția de arme cu rază lungă de acțiune se aliniază acestei viziuni și indică o implicare tot mai profundă a partenerilor internaționali în consolidarea capacității defensive a Ucrainei.

Această schimbare de strategie marchează un pas important în eforturile Ucrainei de a-și dezvolta autonomia militară și de a-și întări poziția în fața agresiunii externe, beneficiind totodată de sprijinul tot mai consistent al comunității internaționale.

Alte articole importante
Bursa de Valori București a început luna august în creștere. Toți indicii au închis pe plus
Bursa de Valori București a început luna august în creștere. Toți indicii au închis pe plus
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în teritoriu pozitiv prima ședință de tranzacționare din luna august, cu creșteri pe toți indicii bursieri și un rulaj total de 126,49 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 24,11 milioane de euro. Principalul indice al pieței, BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a […]
Studiu: Tot mai multe gospodării din România investesc în panouri fotovoltaice. Ponderea a ajuns la 11%. Interesul pentru producerea propriei energii rămâne ridicat, iar bateriile de stocare câștigă teren
Studiu: Tot mai multe gospodării din România investesc în panouri fotovoltaice. Ponderea a ajuns la 11%. Interesul pentru producerea propriei energii rămâne ridicat, iar bateriile de stocare câștigă teren
Ponderea gospodăriilor din România care dețin un sistem fotovoltaic a crescut de la 8% la 11% într-un singur an, în timp ce aproape unul din șase români intenționează să își instaleze panouri solare în următoarele 12 luni, potrivit unui studiu realizat de E.ON Energie România. Datele arată că interesul pentru producerea propriei energii se menține […]
Dacia și Ford opresc voluntar producția până pe 19 august pentru reducerea consumului de energie
Companii
Dacia și Ford opresc voluntar producția până pe 19 august pentru reducerea consumului de energie
Premierul interimar și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a anunțat că uzinele Dacia și Ford au întrerupt voluntar producția începând de luni, urmând să își reia activitatea pe 19 august. Potrivit oficialului, măsura face parte din planul Guvernului de reducere a consumului de energie în intervalele de seară, când Sistemul Energetic Național se confruntă […]
Consiliul Concurenței a amendat două companii cu peste 52 de milioane de lei pentru înțelegeri privind prețul zahărului
Companii
Consiliul Concurenței a amendat două companii cu peste 52 de milioane de lei pentru înțelegeri privind prețul zahărului
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare totală de 52,09 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 10,22 milioane de euro, companiilor Agrana Sales & Marketing GmbH, Agrana România SRL și Lucsor Impex SRL, în urma unei investigații care a stabilit existența unei înțelegeri anticoncurențiale privind stabilirea prețurilor de vânzare a zahărului pe piața din România. […]
Dumitru Chisăliță critică măsurile Guvernului în criza energetică: Apelurile la voluntariat nu pot înlocui un plan de intervenție
Macroeconomie
Dumitru Chisăliță critică măsurile Guvernului în criza energetică: Apelurile la voluntariat nu pot înlocui un plan de intervenție
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține că măsurile anunțate de Guvern în contextul stării de alertă energetică sunt insuficiente pentru a gestiona deficitul de energie din perioadele de consum maxim. Într-o analiză publicată luni, expertul afirmă că simplul apel adresat populației și companiilor pentru reducerea voluntară a consumului nu poate înlocui un mecanism […]
Analiză FT: România, printre statele europene cu cele mai mari pierderi provocate de valurile de căldură. Costurile reale depășesc cu mult estimările oficiale
Macroeconomie
Analiză FT: România, printre statele europene cu cele mai mari pierderi provocate de valurile de căldură. Costurile reale depășesc cu mult estimările oficiale
România se află printre primele cinci țări din Uniunea Europeană cele mai afectate de pagubele provocate de valurile de căldură și de celelalte efecte ale schimbărilor climatice, alături de Franța, Spania, Portugalia și Grecia. Concluzia aparține unei analize publicate de Financial Times, care arată că impactul economic al incendiilor de vegetație, secetei și fenomenelor meteorologice […]