Ucraina va rămâne fără bani în februarie. De ce finanțarea ei este o oportunitate imensă pentru Europa

Ucraina se confruntă cu o criză financiară severă și riscă să rămână fără bani la sfârșitul lunii februarie. Europa se află în fața unei ocazii istorice de a-și afirma puterea financiară, scriu analiștii The Economist. Finanțarea Ucrainei nu este doar o povară bugetară, ci este o șansă istorică pentru Europa de a-și redefini forța economică și strategică. Până la finalul lui 2025, efortul militar al Ucrainei va ajunge la circa 360 de miliarde de dolari. Nota de plată pentru Ucraina este, de fapt, mai mare decât își imaginează mulți europeni, dar rămâne o afacere avantajoasă. Un angajament pe patru ani ar costa 390 de miliarde de dolari, în mare parte sub formă de donații militare și finanțare bugetară. Însă acest efort ar putea schimba echilibrul de putere dintre Europa și Rusia și, totodată, reprezintă o ocazie de a accelera independența militară și financiară a Europei față de America. 

O datorie uriașă, dar o miză și mai mare

Războaiele sunt teste de rezistență financiară. În conflictele prelungite, capacitatea și voința de a mobiliza resurse devin decisive și, de regulă, desemnează învingătorii. Această realitate este dureros de concretă pentru Europa acum. Ucraina se confruntă cu o criză financiară severă și riscă să rămână fără bani la sfârșitul lui februarie.

Președintele Donald Trump a tăiat sprijinul financiar american, în timp ce speranțele pentru o încetare a focului sunt incerte. Dronele ruse distrug sistematic rețeaua energetică ucraineană, încercând să frângă voința țării, scrie sursa citată. În acest context, o Europă îndatorată și divizată trebuie, totuși, să găsească fondurile necesare pentru a menține Ucraina în luptă, spun analiștii publicației. Ar fi o greșeală ca Europa să vadă această presiune financiară ca pe un simplu exercițiu bugetar dureros.

Există și părți care sunt mai puțin înțelese acum. Nota de plată pentru Ucraina este, de fapt, ceva mai mare decât își imaginează mulți europeni, dar rămâne o afacere avantajoasă. Această notă de plată, scrie The Economist, ar trebui văzută, mai degrabă, ca o șansă istorică de a schimba echilibrul de putere dintre Europa și Rusia, expunând fragilitatea economică a Kremlinului. Totodată, reprezintă o ocazie de a accelera independența militară și financiară a Europei față de America.

Costul uriaș al războiului și sursele de finanțare care se epuizează

După aproape patru ani de război, costul total este imens. Până la finalul lui 2025, efortul militar al Ucrainei – care include bugetul apărării și ajutoarele externe – va ajunge la circa 360 de miliarde de dolari. Războiul este alimentat doar în acest an cu sume între 100 și 110 miliarde, echivalentul a jumătate din PIB-ul țării.

Două dintre cele trei surse de finanțare ale Ucrainei sunt aproape secate. După instalarea lui Trump la Casa Albă, finanțarea lunară americană s-a oprit. În același timp, Ucraina s-a împrumutat până la limită, atingând o datorie publică de 110% din PIB, dublă față de nivelul anterior războiului. Cu o economie devastată, capacitatea Ucrainei de a se finanța intern, de la gospodării și firme, este extrem de redusă.

Europa ezită, dar alternativa este dezastruoasă

Prin urmare, responsabilitatea cade pe umerii Europei, continuă sursa citată. Situația este de natură să expună diviziunile interne din Uniunea Europeană. Pe 23 octombrie, liderii europeni nu au reușit să aprobe un împrumut garantat cu 163 de miliarde de dolari din activele ruse înghețate în principalele camere de compensare. Opoziția Belgiei, care găzduiește una dintre acestea, amenință planul.

Țările nordice se tem că noi emisiuni comune de obligațiuni ar submina disciplina fiscală. Franța se teme că banii europeni vor fi cheltuiți pe arme americane prea scumpe, pentru a-l mulțumi pe Trump. De asemenea, cu toții se tem că un „cec în alb” ar putea alimenta corupția ucraineană.

Aceste îngrijorări sunt legitime, dar palide, în comparație cu avantajele strategice aflate la îndemâna Europei, scrie The Economist. Primul ar fi un angajament financiar care să expună și să amplifice slăbiciunea pe termen lung a Kremlinului. Rusia a pierdut între 200.000 și 500.000 de soldați — dublu față de Ucraina. În plus, poartă o povară financiară grea. Cheltuielile de apărare declarate vor atinge 160 de miliarde de dolari în 2025, iar băncile de stat finanțează masiv complexul militar-industrial.

Slăbiciunea ascunsă a Rusiei și momentul strategic al Europei

Sancțiunile din 2022 nu au adus colapsul economic anticipat al Rusiei, dar boomul de război al lui Putin s-a transformat în stagflație. Creșterea economică este aproape zero, inflația depășește 8%, iar dobânzile sunt de 16,5%. Pe lângă lipsa forței de muncă și datoriile ascunse, economia rusă se apropie de o criză sistemică. Dacă Europa dovedește că poate susține Ucraina încă cinci ani, Putin ar fi izolat economic și politic.

Al doilea câștig pentru Europa ar fi reducerea dependenței militare de Statele Unite, o necesitate în contextul angajamentului tot mai instabil al lui Trump față de NATO. O soluție de finanțare pe termen lung pentru Ucraina i-ar permite Europei să-și dezvolte forța industrială și financiară proprie.

Un angajament pe patru ani ar costa 390 de miliarde de dolari, în mare parte sub formă de donații militare și finanțare bugetară. Deși suma este considerabilă, valoarea strategică este clară. Împărțită între toți membrii NATO (fără SUA), costul anual ar crește de la 0,2% la 0,4% din PIB.

Întărirea piețelor europene și apărarea viitorului continentului

Alternativa ar fi o Ucraină înfrântă, transformată într-un stat fragil și ostil, cu o industrie militară controlată de Moscova. Europa ar trebui să susțină confiscarea activelor ruse, deși suma disponibilă este cu 230 de miliarde sub necesar. În fața unei provocări de asemenea magnitudine, datoria comună este justificată.

Departe de a slăbi statutul internațional al euro, emiterea de obligațiuni comune ar întări piața de capital a Uniunii și ar spori rolul monedei ca rezervă globală. O perspectivă multianuală ar permite o planificare coerentă a achizițiilor militare și o extindere ordonată a industriei europene de apărare.

Pe termen scurt, Europa nu ar trebui să ezite să cumpere arme americane, mai ales sisteme de apărare aeriană vitale pentru Ucraina. Ulterior, fondurile ar trebui direcționate către companiile europene, dar și către noile industrii de tehnologie militară ale Ucrainei.

Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar primi sprijin financiar din China?

Desigur, provocările sunt serioase. Dacă Rusia ar primi sprijin financiar din China, strategia europeană ar deveni mai dificilă. Cooperarea între UE și NATO trebuie să devină mai rapidă și mai eficientă, continua sursa citată. Măsurile anticorupție sunt esențiale, dar nu trebuie să submineze certitudinea că, într-un fel sau altul, banii vor ajunge la Kiev.

Europa are motive să fie încrezătoare, mai scrie The Economist. Bugetul ei militar este de patru ori mai mare decât al Rusiei, iar economia — de zece ori. În loc să evite o confruntare financiară cu Kremlinul, Europa ar trebui să o îmbrățișeze. Și, de această dată, să câștige războiul.