UE pune bateriile în centrul tranziției energetice. România are nevoie de investiții rapide în stocare

Uniunea Europeană pregătește o schimbare majoră a politicii energetice, printr-un plan care acordă un rol central bateriilor și sistemelor de stocare a energiei. Obiectivul Comisiei Europene este ca statele membre să ajungă la o capacitate totală de stocare de 200 GW până în 2030, de aproape patru ori mai mare decât nivelul actual.

Strategia, inclusă în viitorul Electrification Action Plan, urmărește să accelereze electrificarea economiei și să reducă dependența de combustibilii fosili.

Ținta UE: de la 55 GW la 200 GW în șase ani

În prezent, Uniunea Europeană dispune de aproximativ 55 GW capacități de stocare, majoritatea reprezentate de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Segmentul bateriilor de stocare (BESS) este însă cel mai dinamic, iar autoritățile europene și industria și-au propus instalarea a încă 30-35 GW în perioada 2026-2028.

Cupa Mondială 2026, cea mai profitabilă din istorie pentru FIFA

17:30

Grupul Umbrărescu investește peste 4 milioane de lei într-o nouă hală de producție la Iași

16:15

Comisia consideră că extinderea capacităților de stocare este esențială pentru integrarea producției din surse regenerabile și pentru menținerea stabilității sistemelor energetice.

Ce poate câștiga România

Pentru România, noua strategie ar putea accelera investițiile în baterii și alte sisteme de stocare, într-un moment în care numărul prosumatorilor și al parcurilor fotovoltaice și eoliene crește rapid.

Capacitățile de stocare ar permite valorificarea mai eficientă a energiei produse din surse regenerabile și reducerea pierderilor din perioadele cu producție ridicată și consum redus.

Stimulente pentru mașini electrice și baterii rezidențiale

Planul european include și măsuri pentru accelerarea electrificării transporturilor și locuințelor. Printre acestea se numără introducerea până la finalul lui 2027 a standardelor pentru sistemele vehicle-to-grid (V2G), care vor permite automobilelor electrice să livreze energie înapoi în rețea.

Bruxellesul analizează, de asemenea, reducerea TVA pentru vehicule electrice, pompe de căldură și baterii destinate locuințelor, precum și alte forme de sprijin pentru aceste tehnologii.

Reducerea dependenței de combustibilii fosili

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei ar putea înlocui până în 2040 aproximativ două treimi din consumul de gaze naturale și jumătate din consumul de petrol al Uniunii, reducând factura anuală pentru importurile de combustibili fosili cu circa 200 de miliarde de euro.

AEI: Canicula scoate la iveală vulnerabilitățile sistemului energetic românesc

Asociația Energia Inteligentă avertizează că valurile de căldură evidențiază problemele structurale ale Sistemului Energetic Național.

Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, majorarea facturilor în perioadele caniculare este determinată în principal de consumul mai mare al aparatelor de aer condiționat, nu de volatilitatea zilnică a prețurilor angro. Pentru o locuință obișnuită, consumul suplimentar poate însemna între 80 și 120 de lei pe lună, iar în apartamentele expuse puternic la soare poate depăși 180-230 de lei.

Importurile scumpe cresc presiunea asupra prețurilor

Specialistul atrage atenția că România ajunge să importe energie exact în perioadele în care întreaga regiune se confruntă cu cerere ridicată, ceea ce împinge prețurile în sus.

În plus, limitările rețelelor de transport împiedică accesul la energie mai ieftină din alte regiuni ale Europei, iar lipsa unor suficiente capacități flexibile și a sistemelor de stocare transformă importurile într-o soluție permanentă.

Investițiile în stocare devin esențiale

În opinia AEI, România se confruntă nu doar cu o problemă de prețuri, ci și cu una de securitate energetică. Dacă investițiile în noi capacități de producție, baterii și rețele nu vor fi accelerate, dependența de importuri riscă să devină structurală, într-un context în care episoadele de caniculă și consum ridicat sunt tot mai frecvente.