Uitați de Generația Z și de Millennials. „Silver economy” devine noua forță din economie

Dezbaterile despre Generația Z și Millennials riscă să rateze adevărata transformare economică a următorului deceniu. În tot mai multe economii dezvoltate, inclusiv în România, atenția companiilor se mută către o generație mai puțin vizibilă, dar extrem de influentă: oamenii de peste 50–60 de ani, nucleul așa-numitei „silver economy”. Este vorba despre persoane care nu mai sunt active profesional în sens clasic sau care muncesc mai puțin, dar care dispun de venituri, economii și apetit de consum, inclusiv pentru produse premium și servicii exclusiviste.

Generația „silver economy” va dicta nu doar tendințele de consum, ci și direcțiile de politici publice. Motivele sunt în primul rând demografice, arăta BUSINESS Magazin într-o amplă analiză publicată în 2025. La nivelul Uniunii Europene, populația de peste 65 de ani a devenit deja mai numeroasă decât cea sub 15 ani. Peste 21% dintre europeni au 65+ ani, iar procentul este în creștere accelerată.

România intră rapid în logica „economiei longevității”

În România, datele sunt la fel de relevante. Peste 7,5 milioane de persoane au în prezent peste 50 de ani, iar până în 2040 populația de peste 65 de ani ar putea ajunge la aproape o treime din total. În același timp, ponderea copiilor sub 15 ani va coborî sub 15%. Acest dezechilibru schimbă radical structura economiei și a pieței muncii.

România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026

13:51

Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren

11:39

Pe acest fond, „silver economy” nu mai este un simplu concept teoretic, ci devine o miză strategică: o economie a vieții îndelungate, a consumului matur și a unei etape în care oamenii rămân activi, relevanți și interesați de calitatea vieții mult după 60 sau chiar 70 de ani.

Piața muncii, prima confruntată cu schimbarea

Primul domeniu în care efectele sunt vizibile este piața muncii. Companiile se confruntă cu un deficit tot mai mare de forță de muncă tânără, în timp ce populația activă îmbătrânește.

„Transformarea pieței muncii este profund influențată de realitățile demografice: populația activă îmbătrânește, iar companiile trebuie să înțeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generațiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experiență valoroasă activi, motivați și implicați cât mai mult timp?”, spune Bogdan Gabor, Country Manager Lugera The People Republic.

El atrage atenția și asupra unui mit frecvent întâlnit în organizații: „Persistă ideea că tinerii sunt automat mai adaptabili, mai rapizi, mai «conectabili» la schimbare. E o prejudecată subtilă, dar puternică, și care trebuie nuanțată. Adaptabilitatea nu este o chestiune de vârstă, ci de mentalitate și disponibilitate.”

Presiune pe pensii și reinventarea produselor financiare

În paralel, sistemul de pensii și industria financiară sunt forțate să se adapteze unei realități noi: o viață profesională care poate ajunge la 40–50 de ani și o perioadă de pensionare care se poate întinde pe două sau chiar trei decenii.

„Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului și obiceiurilor participanților la fondurile de pensii private. Vedem o generație de viitori pensionari mai activă, mai informată și mai implicată față de acum 10–15 ani”, explică Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Țiriac Pensii Private.

Aceasta avertizează însă că „o viață mai lungă presupune soluții mai flexibile, care să permită continuarea randamentului investițional și în perioada de plată”, iar fără Pilonul II și contribuții suplimentare în Pilonul III „mulți vor avea dificultăți în a menține un trai decent la pensie”.

Longevitatea, noul vector economic

Longevitatea nu mai este doar un subiect medical, ci un adevărat motor economic. MedLife a anunțat recent o investiție de 3 milioane de euro într-un program de testare genetică, orientat spre îmbătrânirea activă și calitatea vieții.

„Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulți ani într-o stare de sănătate, activi și autonomi. În esență, vorbim despre îmbunătățirea calității vieții, despre obiectivul ca tot mai mulți români să trăiască cât mai mulți ani sănătoși și cu un stil de viață echilibrat”, spune dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife. El estimează că, în 5–10 ani, testarea genetică ar putea deveni la fel de obișnuită precum analizele de sânge, inclusiv ca beneficiu oferit de angajatori.

De la farfurie la turism: „silver spenders” schimbă consumul

Și industria alimentară resimte presiunea acestei schimbări. „Starea de bine și de sănătate ale populației peste 65 de ani vor fi și mai importante pentru economie și societate în viitor”, subliniază Nicoleta Tupiță, Nutrition Manager South Eastern Europe Nestlé.

„Creșterea speranței de viață este importantă, dar și mai importantă este creșterea speranței de viață sănătoasă. Dacă trăim mult cu boală reprezentăm o mare povară economică pentru societate”, avertizează ea, adăugând că „pentru a îmbătrâni frumos și a fi fericiți avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile”.

Pentru companii, mesajul este clar. Generația 50+ devine simultan resursă-cheie pe piața muncii și motor de consum. De la sănătate și wellness, la turism, produse alimentare, servicii financiare și tehnologie adaptată unei vieți mai lungi, „silver spenders” nu sunt o nișă marginală, ci viitorul previzibil al economiei. Cine îi înțelege la timp are un avantaj competitiv major în anii care urmează.