Donald Trump împarte termene-limită cu multă generozitate, fie că este vorba despre tarife comerciale, fie că pune în discuție supraviețuirea TikTok în SUA, programul nuclear iranian sau, mai de curând, disponibilitatea lui Putin de a accepta un armistițiu în Ucraina. Se pare că George Shultz — regretatul secretar de stat al SUA din anii ’80 — îi spunea lui Ronald Reagan: „Nu îndrepta pușca către nimeni dacă nu ești dispus să tragi”. Ce va face Trump?, se întreabă editorialiștii Bloomberg. În comerț, Trump își modifică destul de ușor termenele și pretențiile — fenomen documentat de seria de meme „Trump Always Chickens Out”. În cazul Iranului, însă, a scos „pușca” în aprilie. A stabilit un termen de 60 de zile, și când acesta a expirat, a acționat cu lovituri chirurgicale, dar masive, asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Spre deosebire de Iran, Rusia deține cel mai mare arsenal atomic din lume. Astfel, amenințarea cu forța militară e „de neconceput”, spune Marco Rubio, consilier pentru securitate națională și secretar de stat al Americii. În prezent, arma disponibilă rămâne una economică — dar și aceasta oferă întregul spectru de opțiuni. Andriy Yermak, oficial ucrainean, propune un blocaj economic total. O altă opțiune este confiscarea rezervoarelor valutare ruse aflate peste hotare, pentru a le oferi Ucrainei. Dar astfel de măsuri sunt puțin susceptibile să-l convingă pe Putin, având în vedere pierderile rusești umane și economice de până acum, comentează sursa citată.
Trump își examinează opțiunile pentru sancțiuni secundare: taxe impuse asupra țărilor care continuă să importe petrol, gaze ori alte produse din Rusia, finanțând, astfel, mașina de război a Kremlinului. Parlamentul american dezbate un proiect care prevede tarife de până la 500 % pentru acestea, deși Trump s-a limitat, temporar, la 100 %.
Problema este că astfel de sancțiuni ar afecta și alte țări, în special China și India, principalii cumpărători de energie rusească — și niciuna dintre ele nu pare dispusă să cedeze. China, adversar geopolitic al SUA, cooperează tot mai strâns cu Rusia și pare a fi învățat lecția lui Shultz: a îndreptat propriile „puști” spre adversar și nu este gata să clipească. India, de asemenea, respinge presiunile și privește cu ostilitate orice taxă secundară, comentează sursa citată.
Complexitatea situației devine din ce în ce mai vizibilă. La Moscova a fost trimis emisarul special Steve Witkoff, în încercarea de salvare a termenului-limită de vineri. Acum, SUA se află într-o poziție delicată: își îndreaptă „pușca economică” nu doar spre Rusia, ci și spre China și India — și riscă să fie ignorată de toate trei. Dacă asta se întâmplă, Washingtonul poate să nu facă nimic și să arate slăbiciune sau să ridice arma și mai mult — dar fără intenția de a o folosi cu adevărat.
Acest ultimatum, comentează Bloomberg, pare mai degrabă unul simbolic decât o presiune autentică.