Europa se pregătește pentru un posibil conflict direct cu Rusia care ar putea genera pierderi economice globale de 1,5 miliarde de dolari. Pe măsură ce armata lui Putin produce armament într-un ritm amețitor și liderii europeni avertizează că o ofensivă ar putea fi lansată în următorii cinci ani, costurile unui astfel de război ar putea produce pagube de neimaginat.
Europa este tot mai neliniștită în fața escaladării militare ruse. În timp ce Vladimir Putin revendică întreg teritoriul Ucrainei și oficiali de rang înalt din Rusia sugerează extinderea agresiunii dincolo de granițele actuale, liderii NATO avertizează că Moscova ar putea fi pregătită pentru un atac asupra alianței în mai puțin de cinci ani. Estimările daneze indică un potențial conflict local cu un stat vecin în doar șase luni și o amenințare directă asupra NATO într-un interval de doi ani.
Țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania – sunt considerate cele mai vulnerabile. Cu granițe lungi cu Rusia și Belarus și comunități ruse numeroase, ele ar putea deveni epicentrul unui conflict. Posibilele scenarii includ incidente fabricate, pretexte pentru intervenție militară și blocaje strategice în puncte cheie precum coridorul Suwalki. Într-un astfel de caz, invocarea articolului 5 din Tratatul NATO ar putea determina un răspuns colectiv sau, dimpotrivă, ar expune fragilitatea alianței.
Un conflict între Rusia și NATO ar genera un șoc economic major, cu un impact estimat de Bloomberg la 1,5 miliarde de dolari în primul an. Cele mai afectate ar fi țările baltice, unde economia ar scădea cu 43%, urmate de Polonia, Germania și Suedia. Uniunea Europeană ar suferi o contracție de 1,2% din PIB, în ciuda majorării bugetelor de apărare.
Piața energetică ar fi grav afectată, întrucât Rusia ar tăia complet livrările de gaz și petrol, iar lanțurile de aprovizionare ar fi paralizate. SUA și China nu ar fi imune: piața americană ar scădea cu 0,7%, iar China ar pierde 0,8% din PIB. Chiar și o reacție limitată a NATO ar declanșa represalii din partea Rusiei asupra infrastructurii militare și civile din Europa, inclusiv atacuri cibernetice și sabotaje asupra cablurilor subacvatice și rețelelor energetice.
În lipsa unui răspuns clar din partea SUA, există riscul ca Moscova să-și continue avansul. Trump a dat declarații ambigue cu privire la apărarea aliaților NATO și, la summitul G7, a sugerat reintegrarea Rusiei în forum. În eventualitatea unui răspuns ezitant, Europa ar putea fi lăsată să gestioneze singură agresiunea.
Această posibilitate alimentează temerile liderilor europeni, care se văd nevoiți să accelereze ritmul reînarmării și să construiască o autonomie strategică reală. Inițiative precum crearea unei industrii de apărare comune, consolidarea infrastructurii critice și extinderea capabilităților cibernetice devin priorități absolute. Fără un garant american ferm, bătrânul continent pare să se pregătească pentru o eră în care securitatea colectivă va depinde mai puțin de Washington și mai mult de Berlin, Paris, Varșovia sau Vilnius.
În paralel, diplomația internațională încearcă să găsească o soluție de compromis. Un armistițiu fragil între Rusia și Ucraina, mediat de puteri precum China sau Turcia, este văzut de unii analiști ca singura cale de evitare a unui conflict de proporții continentale. Însă o astfel de pace, construită pe dezechilibru și presiuni geopolitice, riscă să fie temporară, fără a adresa cauzele reale ale războiului. Mai mult, o pace impusă ar putea consfinți câștigurile teritoriale ale Rusiei și ar submina ordinea internațională bazată pe reguli.
The group photo during the G-7 Leaders’ Summit in Kananaskis, Canada, on June 16. Photographer: Chip Somodevilla/Getty Images