Un grup de cinci state membre ale Uniunii Europene solicită înăsprirea politicii comerciale a blocului comunitar pentru a răspunde mai ferm practicilor considerate neloiale din comerțul internațional. Franța, Italia, Spania, Țările de Jos și Lituania au transmis Comisiei Europene un document comun prin care cer utilizarea mai frecventă a tarifelor vamale, a investigațiilor comerciale și a altor instrumente de protecție economică. Inițiativa apare într-un moment în care relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și China sunt tot mai tensionate, iar Bruxelles-ul pregătește o strategie mai agresivă pentru apărarea industriilor europene în fața concurenței externe.
Potrivit documentului analizat de publicația Politico, cele cinci țări consideră că Uniunea Europeană trebuie să acționeze mai rapid și mai decisiv atunci când există suspiciuni privind practici comerciale incorecte care afectează companiile europene.
Deși textul nu menționează direct China, referirile sunt evidente. Autorii documentului susțin că unii dintre principalii parteneri comerciali ai Uniunii contribuie la apariția unei supracapacități industriale masive și introduc bariere comerciale care afectează concurența echitabilă pe piețele globale.
Franța, Italia și Spania, trei dintre cele mai importante economii ale blocului comunitar, s-au alăturat Țărilor de Jos și Lituaniei pentru a solicita Comisiei Europene să analizeze mai des oportunitatea deschiderii unor investigații privind perturbările comerciale care afectează sectoare întregi ale economiei europene.
Documentul a fost transmis atât executivului european, cât și celorlalte state membre, înaintea unei dezbateri strategice pe care Comisia Europeană urmează să o organizeze privind răspunsul Uniunii la provocările economice venite din partea Chinei.
Cele cinci state consideră că Uniunea Europeană dispune deja de mecanisme importante pentru protejarea pieței interne, însă acestea nu sunt utilizate suficient de des.
Printre solicitările formulate se numără deschiderea mai frecventă a investigațiilor privind practicile comerciale considerate neloiale și sesizarea într-un ritm mai alert a Organizației Mondiale a Comerțului atunci când sunt identificate încălcări ale regulilor internaționale.
În același timp, semnatarii propun suplimentarea personalului implicat în anchetele comerciale europene, astfel încât procedurile să fie accelerate și să permită reacții mai rapide în fața amenințărilor economice.
Una dintre cele mai importante propuneri vizează includerea conceptului de „securitate economică” printre criteriile analizate atunci când sunt lansate investigații comerciale.
Practic, Bruxelles-ul ar putea lua în calcul nu doar impactul economic imediat al importurilor, ci și efectele pe termen lung asupra capacităților industriale strategice ale Uniunii Europene.
Susținătorii acestei idei argumentează că o astfel de abordare ar contribui la protejarea lanțurilor valorice esențiale și a sectoarelor considerate vitale pentru competitivitatea europeană. În opinia lor, menținerea unor capacități de producție puternice în domenii strategice reprezintă o componentă esențială a autonomiei economice a Uniunii.
Pe lângă măsurile deja existente, cele cinci state propun și modificări legislative care să permită o intervenție mai directă a autorităților europene.
Una dintre idei prevede posibilitatea aplicării unor taxe anti-subvenție direct companiilor care beneficiază de sprijin financiar considerat incompatibil cu regulile concurenței. În prezent, astfel de măsuri sunt orientate în principal către state și categorii de produse.
De asemenea, documentul propune crearea unui nou „instrument de reziliență”, descris ca un mecanism comercial de ultimă instanță. Acesta ar putea fi activat în situațiile în care instrumentele existente nu oferă suficiente soluții pentru protejarea pieței europene.
Printre variantele analizate se află introducerea unor taxe vamale suplimentare sau stabilirea unor cote tarifare care să limiteze presiunea exercitată de importurile masive asupra producătorilor europeni.
Dezbaterea privind protejarea industriei europene a fost amplificată și de declarațiile președintelui Emmanuel Macron. Liderul francez a susținut recent că Uniunea Europeană ar trebui să adopte o abordare mai apropiată de cea a Statelor Unite atunci când vine vorba despre apărarea sectoarelor economice strategice.
Pentru Paris, problema dezechilibrelor comerciale globale și a exporturilor masive provenite din China reprezintă una dintre principalele provocări economice ale următorilor ani. Subiectul va ocupa un loc important și pe agenda viitorului summit al Grupul celor Șapte, programat să aibă loc la jumătatea lunii iunie în Franța.