Aproape unul din cinci locuri de muncă din Uniunea Europeană este considerat vulnerabil din perspectiva salariului, a siguranței contractului sau a drepturilor angajaților, potrivit unui raport al Eurofound. Spania înregistrează cea mai ridicată rată a vulnerabilității ocupaționale, în timp ce femeile, tinerii și migranții se numără printre cele mai expuse categorii.
Eurofound definește vulnerabilitatea la locul de muncă drept o combinație între venituri insuficiente, insecuritate contractuală și lipsa drepturilor profesionale. Analiza arată că, în 2021, 18,8% dintre locurile de muncă din UE se încadrau în cel puțin una dintre aceste categorii, conform Euronews.
Evoluția este însă pozitivă față de perioada de după criza financiară. Ponderea locurilor de muncă vulnerabile a urcat de la 21,4% în 2009 la 23,8% în 2014, pe fondul extinderii contractelor temporare și a muncii part-time involuntare, după care a scăzut treptat până la nivelurile anterioare crizei.
Spania conduce clasamentul cu o rată de 29%, urmată de Portugalia și Luxemburg, cu câte 25%, și Italia, cu 24%. La polul opus se află Ungaria (17%), Malta și Bulgaria (18%). România nu a fost inclusă în analiză din lipsa unor date comparabile pentru 2021.
Raportul evidențiază diferențe importante între statele membre în ceea ce privește cauzele vulnerabilității. În Germania, Austria și mai multe țări din Europa Centrală și de Est, salariile mici reprezintă principalul factor. În schimb, în statele mediteraneene și nordice predomină insecuritatea locului de muncă, generată de contractele temporare și de munca part-time involuntară.
Cele mai expuse categorii sunt femeile, tinerii, migranții, romii, persoanele cu dizabilități și cele din comunitatea LGBT+, din cauza discriminării, responsabilităților familiale sau dificultăților de integrare pe piața muncii.
Nivelul educației reduce semnificativ riscul. În Ungaria, de exemplu, 58% dintre persoanele cu un nivel redus de educație ocupă locuri de muncă vulnerabile, comparativ cu doar 6% dintre absolvenții de studii superioare. Totodată, fiecare an suplimentar de experiență profesională reduce riscul de vulnerabilitate cu aproximativ un punct procentual.
Potrivit Eurofound, efectele cele mai grave apar atunci când se cumulează mai multe forme de vulnerabilitate. Angajații aflați în această situație au acces mai redus la formare profesională, autonomie mai mică la locul de muncă, venituri imprevizibile și sunt mai predispuși la anxietate și depresie. Agenția recomandă ca viitoarele politici europene privind calitatea locurilor de muncă să păstreze flexibilitatea pieței muncii fără a afecta protecția angajaților și să consolideze aplicarea legislației prin inspectoratele de muncă.