Patru din zece angajați din Generația Z vor să își schimbe jobul în următoarele șase luni. Salariul rămâne principalul motiv, dar tinerii pun accent pe promovare

Aproape jumătate dintre tinerii români din Generația Z iau în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele șase luni, într-un ritm semnificativ mai ridicat decât media națională. Un studiu publicat de MKOR arată că 42% dintre angajații cu vârste între 18 și 28 de ani spun că este probabil sau foarte probabil să își schimbe angajatorul, în timp ce la nivelul întregii populații active procentul este de aproximativ 30%.

Rezultatele cercetării indică faptul că tinerii sunt mai puțin preocupați de stabilitatea locului de muncă și mult mai interesați de oportunitățile de dezvoltare profesională și de avansarea în carieră.

Generația Z caută promovare, nu doar stabilitate

Scorul mediu privind probabilitatea schimbării locului de muncă ajunge la 5,1 din 10 în rândul Generației Z, comparativ cu media națională de 3,96. Mai mult, unul din cinci tineri a acordat scorul maxim, 10 din 10, ceea ce înseamnă că este convins că își va schimba angajatorul în următoarele șase luni. La nivelul întregii populații active, doar 13% dintre respondenți au exprimat aceeași certitudine.

Semnal de alarmă înaintea deciziei Fitch. România riscă să piardă 6,5 miliarde de euro din PNRR dacă reformele întârzie

11:52

Legea care accelerează investițiile publice și absorbția fondurilor europene a intrat în vigoare

10:24

Cel mai important motiv care îi determină pe tineri să caute un nou loc de muncă este posibilitatea de avansare în carieră. Acest criteriu este menționat de 43% dintre angajații cu vârste între 18 și 28 de ani, față de 27% dintre Millennials și 22% dintre reprezentanții Generației X. Media generală este de 30%.

În schimb, siguranța locului de muncă contează mult mai puțin pentru cei aflați la început de carieră. Doar 18% dintre tinerii din Generația Z spun că acest aspect i-ar determina să își schimbe angajatorul, comparativ cu 29% dintre Millennials și 36% dintre angajații din Generația X.

Salariile sunt încă mici, dar optimismul rămâne ridicat

Indiferent de vârstă, creșterea veniturilor rămâne principalul motiv pentru schimbarea locului de muncă. Trei sferturi dintre angajații din Generația Z (75%) spun că un salariu mai mare reprezintă principalul argument pentru a accepta o nouă ofertă, procent apropiat de media națională de 78%.

Potrivit studiului, tinerii câștigă însă considerabil mai puțin decât media angajaților din România. Venitul mediu al unui reprezentant al Generației Z este de aproximativ 3.700 de lei, comparativ cu media națională de aproape 4.900 de lei. În plus, 57% dintre aceștia se încadrează în categoria veniturilor reduse, de aproximativ 4.000 de lei.

Cu toate acestea, tinerii sunt și categoria care raportează cele mai multe evoluții pozitive. Aproximativ 28% spun că au beneficiat de majorări salariale în ultimul an, peste media generală de 20%, iar 24% consideră că siguranța locului lor de muncă s-a îmbunătățit, față de doar 10% la nivelul întregului eșantion.

În același timp, 32% dintre respondenții din Generația Z afirmă că oportunitățile de dezvoltare profesională au crescut, comparativ cu media de 19%.

Moralul echipei s-a deteriorat

Studiul arată și că volumul de muncă a crescut pentru 54% dintre tineri, procent similar cu cel înregistrat la nivel național. În ceea ce privește atmosfera din companii, 47% dintre angajații din Generația Z consideră că moralul echipei s-a deteriorat, iar pentru 45% numărul colegilor a rămas aproximativ neschimbat.

Autorii cercetării concluzionează că organizațiile care nu oferă perspective clare de dezvoltare profesională riscă să piardă rapid talentele tinere. Deși pornesc în carieră cu salarii mai mici decât colegii mai experimentați, reprezentanții Generației Z sunt mai optimiști, mai deschiși la schimbare și pun un accent mai mare pe evoluția profesională decât pe stabilitatea locului de muncă.

Datele provin din studiul Employee Sentiment România 2026, realizat de MKOR pe un eșantion de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 55 de ani, prin metoda de cercetare online CAWI.