Anunțul lui Donald Trump de a impune un tarif de 50% asupra tuturor exporturilor din Uniunea Europeană ar putea lovi puternic sectoarele industriale vitale, precum industria auto, aerospațială, chimică și alte bunuri manufacturate, scrie Financial Times într-o analiză exhaustivă asupra impactului unei astfel de decizii.
Statele Unite reprezintă cel mai important partener comercial al UE, cu peste 20% din exporturile de bunuri ale blocului, care în 2024 au depășit valoarea de 530 miliarde de euro, conform datelor Comisiei Europene. Germania, Irlanda, Italia și Franța sunt principalele țări exportatoare, cu peste 200 miliarde de euro în mașini și vehicule, 160 miliarde în produse chimice și 25 miliarde în alimente și băuturi.
Maria Demertzis, șefa centrului de strategie economică al think-tank-ului Conference Board din Bruxelles, a avertizat că un tarif de 50% ar fi „nesustenabil”, în special pentru sectoarele expuse în care piața americană este esențială. Schimbările economice realizate în contextul tarifelor de 20% impuse de Trump în aprilie anul trecut au estimat un impact de 0,2% asupra PIB-ului UE, care ar putea crește la 0,5% în cazul tarifelor de 50%, a adăugat Demertzis.
„Este încă un efect macroeconomic relativ mic la nivel global, deși va fi semnificativ în anumite țări, precum Irlanda, care depind mai mult de exporturile către SUA”, a explicat ea, subliniind că „efectele sectoriale vor fi cu adevărat mari”.
În 2024, medicamentele au fost cele mai exportate produse din UE către SUA, cu aproape 80 de miliarde de euro în vânzări, potrivit Eurostat. Nathalie Moll, director general al Federației Europene a Industriilor Farmaceutice și Asociațiilor, și-a exprimat „îngrijorarea profundă” față de tensiunile comerciale crescânde între Europa și SUA.
Ea a avertizat că tarifele ar putea genera penurii de medicamente și a făcut apel la ambele părți să evite aplicarea acestora „cu orice preț”. „Tarifele pe medicamente ar fi un dezastru pentru pacienți și pentru industrie, de ambele părți ale Atlanticului”, a spus Moll.
Până acum, sectorul farmaceutic a fost exclus din tarifele reciproce aplicate de la începutul lunii aprilie, însă Trump a demarat o anchetă conform Secțiunii 232 privind implicațiile pentru securitatea națională ale dependenței de producția externă, ceea ce ar putea duce la impunerea tarifelor.
Companii farmaceutice europene precum Novo Nordisk (Danemarca), producătorul medicamentului Ozempic pentru obezitate și diabet, și Sanofi (Franța) dețin capacități semnificative de producție internă. Totuși, companii americane au stabilit baze mari de producție în UE, în special în Irlanda, beneficiind de un regim fiscal favorabil.
Trump a criticat faptul că Irlanda „ține întreaga industrie farmaceutică americană în mâini”. „Nu mai producem propriile medicamente, industria farmaceutică este în Irlanda și în multe alte locuri – China”, a afirmat el.
Reprezentanții industriei aviatică au avertizat deja asupra creșterii costurilor generate de tariful de bază de 10% impus de Trump aproape tuturor țărilor. Industria face lobby intens la Casa Albă pentru revenirea la o perioadă fără tarife, care a fost norma din 1979 până recent.
Atât Boeing, cât și Airbus importă componente pentru avioanele noi din diverse regiuni ale lumii. Producătorul american, care achiziționează piese din țări precum Italia și Japonia, este considerat vulnerabil la tarifele impuse de Trump.
Înainte de anunțul tarifelor de vineri, Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa și unul dintre cei mai mari clienți ai Boeing, avertizase că ar putea întârzia livrările de aeronave dacă tarifele vor crește prețurile.
Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, a declarat luna aceasta că compania este într-o „dezbatere” cu Boeing privind cine va suporta costurile tarifelor.
Într-un discurs ținut vineri la Londra, Guillaume Faury, CEO-ul Airbus, a afirmat că „nimeni nu vrea să plătească tarife”.
Liderii din industria auto au criticat imediat lipsa unui acord între UE și SUA pentru reducerea tarifelor de 25% impuse asupra vehiculelor și pieselor importate.
„UE devine mai detestată decât China, ceea ce este uluitor. Europa trebuie să vină urgent la masa negocierilor”, a spus Lynn Calder, CEO al producătorului de vehicule off-road Ineos Automotive, cu fabrici în Franța. „Toate celelalte regiuni ale lumii se mobilizează, unde este Europa? Strategia lor de ‘a nu face nimic’ e un eșec.”
În ultimele săptămâni, industria auto spera la un acord între Bruxelles și Washington privind importurile de mașini, mai ales după ce SUA au convenit o cotă tarifară de 10% pentru importurile din Regatul Unit.
În prezent, UE aplică un tarif de 10% pentru importurile auto din SUA, în timp ce SUA taxează doar cu 2,5%.
„Nu cred că guvernul american vrea să închidă comerțul dintre Europa și SUA”, a declarat Håkan Samuelsson, CEO al Volvo Cars, la summitul Future of the Car organizat de FT săptămâna trecută, adăugând că UE ar trebui să „egalizeze” tarifele la nivelul celor americane.
Oliver Zipse, CEO al BMW, a anticipat și el luna aceasta că tarifele impuse de Trump asupra mașinilor străine vor fi reduse începând din iulie.
Nu este clar dacă tarifele propuse de 50% vor fi suplimentare față de cele existente de 25% sau le vor înlocui. Tarife mai mari de 25% ar face exporturile europene de mașini nerentabile.
Tarifele mai ridicate ar afecta producători precum Audi și Porsche, care nu au fabrici în SUA, dar și Volvo Cars, Mercedes-Benz și alții care exportă vehicule fabricate în Europa către piața americană.
SUA reprezintă a doua cea mai mare piață pentru exporturile europene de vehicule, după Regatul Unit. Anul trecut, UE a exportat 757.654 de vehicule noi către SUA, în valoare de 38,9 miliarde de euro, în timp ce importurile din SUA au fost de 169.152 vehicule, în valoare de 7,8 miliarde de euro, conform Asociației Industriei Auto Europene (Acea).