Un TOP de Nobel. Ce țări domină harta cunoașterii mondiale

Premiul Nobel a devenit barometrul suprem al influenței academice și culturale mondiale. SUA conduc detașat, Europa își păstrează prestigiul, iar Asia avansează strategic. Dincolo de excelență, premiile Nobel trasează granițele invizibile ale puterii soft globale, o competiție tăcută pentru prestigiu, influență și supremație în știință și idei.

Din 1901 până în 2023, Premiul Nobel a fost acordat pentru realizări excepționale în știință, literatură, pace și economie. În topul țărilor cu cele mai multe distincții, Statele Unite ale Americii ocupă primul loc, cu un avans covârșitor. Europa rămâne un bastion al excelenței academice, iar Asia își consolidează prezența în elita mondială. Nobelul este termometrul influenței academice globale, o hartă necruțătoare: comitetul stabilește cine contează, cine domină și cine rămâne în afara cercului.

Această listă este ordonată în funcție de numărul total de laureați ai Premiului Nobel, pe baza datelor furnizate de WorldPopulationReview.com.

Presiunea UE pentru protejarea normelor digitale amână declarația comercială cu SUA

21:35

Bursa de la București câștigă peste 650 de milioane de lei la capitalizare într-o săptămână

20:43

Statele Unite domină absolut, cu 423 de premii Nobel

Cu 100 de premii la fizică, 86 la chimie, 109 la medicină, 69 la economie, 28 la pace și 15 la literatură, Statele Unite sunt lider absolut în toate categoriile științifice majore. Sistemul universitar performant, investițiile masive în cercetare și deschiderea spre inovare au făcut din SUA o forță globală a cunoașterii.

E o dominație brutală, rece și calculată, așa cum doar un sistem construit pentru performanță absolută o poate impune. Nu e vorba doar de bani – deși universitățile americane înoată în fonduri –, ci de o cultură agresiv meritocratică, unde doar cei care ard complet pentru rezultat rămân în picioare. SUA nu concurează. Conduce.

Ce reprezintă Premiul Nobel

Instituit în 1901, Premiul Nobel este una dintre cele mai prestigioase distincții pe care o persoană le poate primi în timpul vieții. Inițiativa i-a aparținut inginerului, inventatorului și chimistului suedez Alfred Nobel, care, prin testamentul său, a înființat Fundația Nobel și a stipulat ca premiile să fie oferite anual celor care au adus cel mai mare beneficiu umanității în anul precedent.

Nobel a subliniat explicit că naționalitatea nu trebuie să influențeze selecția, premiile urmând să fie acordate exclusiv celor mai merituoși, indiferent de originea lor.

Distincțiile sunt acordate în cinci domenii fundamentale: pace, literatură, fizică, chimie și fiziologie sau medicină. Începând cu 1969, lista a fost completată cu un al șaselea premiu – Premiul Băncii Suediei pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel, introdus de banca centrală a Suediei și integrat ulterior în sistemul oficial al Premiilor Nobel.

Mai multe despre premiul Nobel pot afla pe site-ul oficial: nobelprize.org.

25 de țări cu cei mai mulți câștigători ai Premiului Nobel

În fruntea clasamentului global al laureaților Premiului Nobel se află zece țări care au modelat, prin excelență științifică, culturală și diplomatică, direcția progresului mondial. De la dominația categorică a Statelor Unite, până la influența discretă, dar profundă, a Elveției, acest top reflectă nu doar performanța individuală, ci și forța sistemelor naționale de educație, cercetare și cultură.

În acest context, Premiul Nobel funcționează ca o proiecție a capacității naționale de a genera inovație, idei și leadership moral. Influența se măsoară nu doar în numărul de laureați, ci și în distribuția lor pe domenii – un indicator al priorităților strategice și al viziunii de lungă durată.

În ciuda ascensiunii altor regiuni, Europa își păstrează prestigiul. Regatul Unit, cu 143 de premii, excelează în științele exacte, dar și în literatură și economie. Germania (115) rămâne un reper în chimie și fizică, iar Franța (76) impresionează prin echilibrul între științe și cultură – fiind lider european la Nobelurile pentru literatură. În spatele acestor cifre se află tradiții academice solide, institute de cercetare cu vechime și politici publice consecvente.

Top 10 – în detaliu

1. Statele Unite (423 premii) – Lider absolut, SUA domină fiecare categorie majoră. Cele mai multe premii au fost câștigate în medicină (109), fizică (100) și chimie (86), completate de 69 în economie, 28 pentru pace și 15 pentru literatură. Succesul este susținut de o rețea universitară de elită, finanțare masivă și atragerea celor mai buni cercetători din lume.

2. Regatul Unit (143 premii) – Cu un sistem educațional de top și tradiție în cercetare, UK excelează în științele exacte, având 33 de premii în chimie, 28 în fizică și 36 în medicină. Marea Britanie are de asemenea o contribuție notabilă în economie (10 premii) și pace (14).

3. Germania (115 premii) – Cu o istorie bogată în descoperiri științifice, Germania a acumulat cele mai multe premii în chimie (29), urmată de fizică (24) și medicină (17). Cultura academică riguroasă continuă să dea roade.

4. Franța (76 premii) – În afară de excelența în chimie și fizică, Franța este lider european la literatură, cu 16 premii, ceea ce subliniază forța culturală a acestei națiuni. Franța are și o contribuție solidă la premiile pentru pace și economie.

5. Suedia (34 premii) – Nu doar țara fondatoare a Premiului Nobel, ci și una dintre cele mai active în cercetare și literatură. Cu 8 premii în medicină și 8 în literatură, Suedia și-a lăsat amprenta pe plan internațional.

6. Japonia (31 premii) – Liderul asiatic și o forță științifică în plină ascensiune. Japonia are 10 premii în fizică, 7 în chimie și 5 în medicină. Excelența sa este rezultatul investițiilor în educație și cercetare fundamentală.

7. Rusia (30 premii) – O tradiție solidă în fizică (10 premii) și literatură (4), dar și implicare în inițiative pentru pace. Rusia continuă să fie un actor important în cultura globală, în ciuda schimbărilor geopolitice.

8. Canada (28 premii) – Reprezentantul nord-american cu cel mai mare progres în ultimele decenii. Canada a câștigat premii în toate domeniile, mai ales în fizică, medicină și economie, având și un Nobel pentru literatură.

9. Austria (25 premii) – Țară mică, cu impact mare în cultură și știință. Austria a obținut premii în fizică, chimie, medicină și literatură, dovedind o continuitate a excelenței încă din perioada Imperiului Austro-Ungar.

10. Elveția (25 premii) – Neutralitatea sa nu a exclus influența globală. Elveția a produs laureați în toate domeniile științei și culturii, cu o contribuție remarcabilă în pace (13 premii), reflectând și rolul său diplomatic internațional.

Locurile 11–25 – în ordine descrescătoare

Locurile 11–25 aduc în prim-plan națiuni cu tradiții academice solide și profiluri culturale distincte, de la performanțele științifice ale Olandei, Ungariei și Israelului, la forța literară a Italiei, Poloniei și Irlandei, influența diplomatică a Norvegiei și Elveției sau ascensiunea rapidă a Chinei și Indiei în peisajul global al excelenței.

•     11. Olanda (22 premii) – Excelență în fizică și chimie, dar și contribuții notabile în economie și medicină.

• 12. Italia (21 premii) – Strălucește în literatură (7 premii), dar are realizări și în fizică, medicină și pace.

• 13. Polonia (19 premii) – Dominată de premii în literatură (4) și o moștenire culturală puternică.

• 14. Ungaria (15 premii) – Reușite remarcabile în fizică, chimie și medicină, în ciuda dimensiunii reduse.

• 15. Australia (14 premii) – Cunoscută pentru cercetarea medicală, dar prezentă și în literatură și pace.

• 16. Danemarca (14 premii) – Activă în medicină, literatură și fizică.

• 17. Norvegia (14 premii) – Pe lângă găzduirea premiului pentru pace, are și laureați în științe și economie.

• 18. Israel (13 premii) – Contribuții importante în economie, chimie și pace.

• 19. India (12 premii) – Laureați în literatură, pace și științe, inclusiv figuri iconice precum Tagore și Kailash Satyarthi.

• 20. Belgia (11 premii) – Reușite în chimie, medicină și pace.

• 21. Africa de Sud (10 premii) – Cunoscută pentru premii în pace (Mandela, Tutu), dar și în știință.

• 22. China (9 premii) – Premii în medicină, pace și literatură, în creștere rapidă în ultimul deceniu.

• 23. Irlanda (9 premii) – Recunoscută mai ales în literatură, cu figuri precum Yeats și Seamus Heaney.

• 24. Spania (8 premii) – Contribuții în literatură și medicină.

• 25. Finlanda (6 premii) – Premii în pace, chimie și literatură.

Un premiu, o țară întreagă în glorie

Da, Nobelul este meritocratic. Dar este și geopolitic, economic, ideologic. Când cineva câștigă, o națiune întreagă câștigă prestigiu, influență, soft power. Nimeni nu joacă „pentru umanitate”. Se joacă pentru locul 1.

Într-o lume multipolară, unde influența nu mai este doar o chestiune de PIB sau forță militară, Nobelul joacă un rol discret, dar influent, în legitimarea prestigiului național.

Cum sunt aleși laureații și care sunt regulile Premiului Nobel

Pentru premiile acordate în domeniile literaturii și științelor, formularele de nominalizare sunt trimise anual către aproximativ 3.000 de academicieni, fiecare expert în domeniul relevant (fizică, chimie, medicină, economie, literatură).

Pentru Premiul Nobel pentru Pace, formularele ajung la guverne, membri ai Comitetului Norvegian Nobel și foști laureați ai Premiului pentru Pace.
După colectarea nominalizărilor (până la 31 ianuarie în fiecare an), Comitetul Nobel restrânge lista la circa 300 de potențiali laureați și transmite instituțiilor decidente raportul detaliat privind eligibilitatea. Aceste instituții aleg câștigătorii prin vot majoritar, iar doar după selecție candidații sunt informați că au fost nominalizați.

Un Premiu Nobel poate fi acordat unuia, la doi sau maximum trei laureați și poate recunoaște până la două lucrări distincte. Toate premiile, cu excepția celui pentru Pace, se oferă exclusiv persoanelor fizice. Cel pentru Pace poate reveni și unei organizații.

Deși rar, un laureat poate primi premiul de mai multe ori. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a fost distins de trei ori, iar Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați – de două ori.

Începând cu 2024, fiecare laureat Nobel primește o medalie, o diplomă și un premiu financiar de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1.044.255 USD).

Premiile Nobel nu sunt doar distincții onorifice. Sunt oglinda unei ordini mondiale intelectuale, în care competiția pentru idei e la fel de intensă ca cea pentru resurse.