Daniel Dăianu avertizează: România nu are o problemă de model economic, ci de politici greșite

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, transmite unul dintre cele mai ferme avertismente privind situația economiei românești. Într-o analiză publicată pe pagina instituției, economistul susține că marile dezechilibre ale României nu sunt generate de modelul de creștere economică, ci de ani întregi de politici fiscale și bugetare considerate greșite, dublate de instituții slabe și o colectare insuficientă a veniturilor la buget.

Mesajul vine într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să recâștige încrederea investitorilor, în timp ce costurile de finanțare rămân ridicate, iar perspectivele aderării la zona euro se îndepărtează.

Dăianu: „Nu modelul de creștere este vinovat”

Președintele Consiliului Fiscal respinge ideea că actualele dificultăți economice ar fi provocate de modelul de dezvoltare adoptat în ultimele decenii. „Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre în cazul României, ci erori de politici macroeconomice și calitatea (slăbiciunea) instituțiilor.”

BNR trage un nou semnal de alarmă. România rămâne codașa Uniunii Europene la creditare, iar decalajul față de media UE este uriaș

10:42

BNR avertizează asupra unui nou risc pentru bănci. Procesele legate de ROBOR ar putea costa mai mult decât amenzile de miliarde

08:33

În opinia sa, România s-a dezvoltat rapid după aderarea la Uniunea Europeană, iar nivelul de trai a recuperat o parte importantă din decalajul față de Vest. Totuși, această convergență a fost însoțită de probleme structurale majore.

Economistul amintește că venitul pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, s-a triplat raportat la media Uniunii Europene, însă dezvoltarea a fost dezechilibrată, cu diferențe mari între regiuni și cu pierderi importante de capital uman prin emigrație.

Deficitele record sunt rezultatul politicilor fiscale

În analiza sa, Daniel Dăianu pune accent pe responsabilitatea politicilor publice din ultimii ani. Potrivit acestuia, deficitele bugetare excesive nu au fost generate de modul în care a crescut economia, ci de decizii fiscale expansioniste și de lipsa unor măsuri eficiente pentru creșterea veniturilor statului.

„Nu un model de creștere economică defectuos explică în principal deficitele bugetare mari din ultimul deceniu (…), ci politici expansioniste și neglijarea necesității acute de a avea venituri fiscale superioare prin combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale.”

România continuă să încaseze venituri fiscale și contribuții sociale de aproximativ 27-28% din PIB, mult sub media Uniunii Europene, care se situează în jurul valorii de 40%. Această diferență limitează capacitatea statului de a finanța investiții, servicii publice și programe sociale fără a acumula datorii suplimentare.

Corecția bugetară nu mai poate fi amânată

Daniel Dăianu avertizează că ajustarea fiscală reprezintă o obligație, nu o opțiune. „Această corecție este o necesitate absolută pentru a nu pierde controlul asupra datoriei publice.”

Potrivit analizelor Consiliului Fiscal, dacă procesul de consolidare bugetară s-ar opri după 2026, datoria publică ar continua să crească accelerat și ar putea depăși 80% din PIB în anul 2034.

În paralel, necesarul anual de finanțare al statului ar urca de la aproximativ 15% din PIB în 2026 până la aproape 20% din PIB în 2034, ceea ce ar amplifica riscurile legate de refinanțarea datoriei și ar putea crește costurile împrumuturilor.

România nu poate intra în zona euro cu asemenea deficite

Un alt mesaj important transmis de președintele Consiliului Fiscal vizează aderarea la moneda unică europeană. „Aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari. Nu este suficient să declari că vrei, ci trebuie să poți.”

Economistul consideră că disciplina fiscală este condiția esențială pentru apropierea de criteriile de la Maastricht, iar reducerea dezechilibrelor trebuie să rămână prioritară. În opinia sa, pericolul reprezentat de deficitele foarte ridicate este chiar mai mare decât riscul rămânerii în așa-numita capcană a venitului mediu.

Reducerea taxelor în 2027 ar transmite un semnal negativ

Daniel Dăianu critică și ideea unei eventuale relaxări fiscale după actualul program de consolidare.

„O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o eroare monumentală și ar transmite un semnal deplorabil celor care finanțează România.”. Acesta susține că eventualele venituri obținute din privatizări nu pot compensa reduceri permanente de taxe și avertizează că activele strategice ale statului nu ar trebui privatizate, chiar dacă pot fi restructurate sau listate parțial la bursă.

Fondurile europene și investițiile, cheia reducerii presiunii asupra bugetului

În analiza sa, președintele Consiliului Fiscal subliniază rolul decisiv al fondurilor europene în următorii ani.

„Corecția bugetară poate fi sprijinită mult de absorbția fondurilor europene din PNRR și cele structurale și de coeziune.”

În același timp, el arată că noul program european SAFE poate reprezenta o sursă suplimentară de finanțare pentru investiții, chiar dacă acesta presupune contractarea unor împrumuturi avantajoase.

Capitalul românesc trebuie consolidat

Economistul atrage atenția și asupra structurii economiei românești, despre care spune că este una duală. El consideră că firmele românești trebuie să devină mai puternice și să participe, alături de investitorii străini, în sectoarele cu valoare adăugată ridicată.

Totodată, Daniel Dăianu afirmă că numeroase întreprinderi mici și mijlocii rămân în afara circuitului financiar, nefiind bancabile și neutilizând credite pentru dezvoltare.

În opinia sa, România are nevoie de investiții publice mai eficiente, de o prioritizare mai clară a proiectelor, de o mai bună absorbție a fondurilor europene, de consolidarea Băncii de Investiții și Dezvoltare și de politici industriale adaptate noului context european.

Cheltuielile militare și investițiile în educație rămân o provocare

Analiza atrage atenția și asupra presiunilor suplimentare generate de majorarea cheltuielilor pentru apărare. În același timp, Daniel Dăianu remarcă faptul că România continuă să aloce resurse insuficiente pentru educație și cercetare, ceea ce reduce șansele economiei de a avansa către sectoare cu valoare adăugată ridicată.

În final, economistul insistă că dezbaterea privind viitorul model economic nu trebuie să distragă atenția de la problemele imediate ale finanțelor publice. „Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre în cazul României, ci erori de politici macroeconomice și calitatea (slăbiciunea) instituțiilor.”

Daniel Dăianu precizează că analiza publicată reprezintă propria sa opinie și nu exprimă în mod necesar poziția oficială a Consiliului Fiscal.