România riscă să piardă 8,7 miliarde de euro din PNRR. Timpul se scurge, iar reformele restante pot costa scump economia

România se află într-un moment critic în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit consultantului economic Adrian Negrescu, țara mai are la dispoziție puțin peste o lună pentru a îndeplini condițiile necesare accesării ultimelor tranșe de finanțare, iar în joc se află 8,7 miliarde de euro care ar putea fi pierdute definitiv dacă reformele asumate nu vor fi finalizate la timp.

Avertismentul vine într-un moment în care implementarea PNRR este deja puternic afectată de întârzieri, iar România se confruntă cu dificultăți în respectarea jaloanelor convenite cu Comisia Europeană. În opinia consultantului, programul care trebuia să reprezinte principalul motor al modernizării țării riscă să rămână unul dintre cele mai mari eșecuri investiționale din ultimii ani.

Doar o parte din bani a ajuns efectiv în România

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost lansat ca principalul instrument prin care România urma să beneficieze de fonduri europene pentru investiții în infrastructură, sănătate, digitalizare, educație și reforme administrative.

Bursa de Valori București sfidează recesiunea și atinge maxime istorice. Este începutul unei bule sau un nou ciclu de creștere?

08:53

Revoluție în inteligența artificială: modelele ieftine și eficiente schimbă regulile jocului

14:06

Cu toate acestea, Adrian Negrescu susține că rezultatele sunt mult sub așteptări. Potrivit calculelor sale, România a încasat până în prezent aproximativ 13 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 61% din suma recalculată după renegocierea programului și doar aproximativ 44% din valoarea inițială de aproape 29 de miliarde de euro.

În opinia economistului, aceste cifre reflectă incapacitatea administrației de a respecta calendarul și condițiile asumate prin PNRR.

Întârzierile au redus deja fondurile disponibile

Situația este cu atât mai complicată cu cât România a pierdut deja o parte din finanțare. Consultantul amintește că aproximativ 500 de milioane de euro au fost blocate în cadrul celei de-a treia cereri de plată, iar renegocierea PNRR din 2025 a dus la diminuarea programului cu aproximativ șapte miliarde de euro, ca urmare a întârzierilor acumulate în implementarea investițiilor și reformelor.

În aceste condiții, cele 8,7 miliarde de euro rămase reprezintă ultima mare oportunitate de finanțare prin acest mecanism european.

Reformele care țin blocate miliardele de euro

Potrivit lui Adrian Negrescu, cele mai importante sume depind în prezent de adoptarea unor proiecte legislative considerate esențiale pentru îndeplinirea jaloanelor asumate.

Printre acestea se află legea salarizării unitare, destinată reducerii inechităților din sistemul public, legea incompatibilităților, reforma funcției publice și actul normativ privind stimularea personalului Ministerului Finanțelor implicat în îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.

La acestea se adaugă Codul urbanismului și legislația privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire, două reforme considerate esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru tranziția energetică.

Fiecare dintre aceste proiecte legislative este asociat unor finanțări de sute de milioane de euro, iar întârzierea adoptării lor poate conduce la pierderea definitivă a fondurilor europene.

Instabilitatea politică complică și mai mult situația

În analiza sa, consultantul economic consideră că blocajele administrative au fost amplificate de contextul politic din ultimele luni.

Funcționarea unui Guvern interimar limitează posibilitatea adoptării rapide a unor acte normative prin ordonanțe de urgență sau prin angajarea răspunderii Executivului, ceea ce reduce semnificativ capacitatea statului de a recupera întârzierile.

În aceste condiții, una dintre puținele soluții rămase ar fi convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare pentru adoptarea în regim de urgență a legilor restante.

Totuși, Adrian Negrescu apreciază că șansele ca toate reformele să fie aprobate într-un interval atât de scurt sunt reduse.

Un program ambițios, criticat pentru lipsa unei strategii coerente

Consultantul susține că problemele actuale nu sunt generate doar de ritmul lent al implementării, ci și de modul în care a fost construit Planul Național de Redresare și Reziliență.

În opinia sa, programul a fost elaborat fără suficiente studii de impact și fără o evaluare realistă a capacității administrative necesare pentru punerea în practică a reformelor. Acesta apreciază că au fost asumate obiective foarte complexe și termene dificil de respectat, iar lipsa unei planificări riguroase a făcut ca cele mai sensibile reforme să fie concentrate spre finalul perioadei de implementare.

Miza depășește simpla pierdere a banilor europeni

Adrian Negrescu avertizează că eventualul eșec al PNRR nu ar însemna doar renunțarea la miliarde de euro, ci și întârzierea unor investiții considerate esențiale pentru dezvoltarea României.

Autostrăzi, spitale, proiecte de digitalizare, investiții în energie și modernizarea administrației depind în mare măsură de fondurile europene disponibile prin acest program.

În opinia consultantului, perioada rămasă până la expirarea termenelor limită nu mai este una dedicată planurilor de dezvoltare, ci unei curse contracronometru pentru salvarea investițiilor care mai pot fi finanțate.