Unul dintre locurile sacre ale lumii este transformat într-un mega-resort de lux

Înălțată într-o zonă aridă și stâncoasă, la poalele muntelui Sinai, Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Egipt este o structură fortificată care adăpostește un ansamblu de clădiri, în timp ce grădini verzi înveselesc, timid, flancurile dominate de pietre. Construită în secolul al VI-lea, este cea mai veche mănăstire creștină utilizată continuu din lume. Timp de ani de zile, vizitatorii obișnuaiu să urce Muntele Sinai cu un ghid beduin, pentru a vedea răsăritul peste stâncile neatinse sau pentru a face drumeții. Acum, acest loc sacru al lumii, venerat de evrei, creștini și musulmani deopotrivă, se află în centrul unei dispute privind planurile de transformare într-un mega-proiect turistic, scrie BBC. Egiptul a început în 2021 marele său Proiect de Transformare pentru turiști. Planul include deschiderea de hoteluri, ecolodge-uri și un mare centru de vizitare, precum și extinderea micuțului aeroport din apropiere și construirea unei telecabine spre Muntele Moise.

Cunoscut local ca Jabal Musa, Muntele Sinai este locul în care Moise ar fi primit Cele Zece Porunci. Conform Bibliei și Coranului, Dumnezeu i s-a arătat profetului dintr-o tufă aprinsă. Mănăstirea Sfânta Ecaterina, aflată sub tutela Bisericii Ortodoxe din Grecia, amintește acest moment – și, aparent, călugării vor rămâne în chiliile lor, pentru că autoritățile egiptene, sub presiune grecească, au negat că ar dori să închidă așezământul.

Totuși, există îngrijorări profunde privind modul în care acest loc izolat în deșert – sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, incluzând mănăstirea, orașul și muntele – este transformat, sub imperativele moderne de dezvoltare turistică. În împrejurimi apar hoteluri de lux, vile și bazaruri comerciale sunt în construcție peste tot, iar localnicii se simt amenințați. În zonă trăiesc comunități tradiționale beduine, tribul Jebeleya, cunoscut ca Gardienii Sf. Ecaterina. Oamenii și-au văzut deja casele și câmpurile turistice demolate și au primit pentru asta ori foarte puțin, ori n-au primit nicio compensație. S-au văzut chiar în situația de a muta cadavre din cimitirul local, pentru a face loc unui nou parc auto.

„Este impusă de sus în jos, pentru a servi interesele străinilor, în detrimentul comunității locale”

Proiectul de modernizare a acestui site a fost prezentat ca unul dezvoltare durabilă, o acțiune urgentă și necesară, care va stimula turismul local. Totuși, acest proiect le-a fost impus beduinilor împotriva voinței lor, spune Ben Hoffler, scriitor britanic de călătorii ,care a lucrat îndeaproape cu triburile Sinai.

„Aceasta dezvoltare nu este condusă așa cum și-r fi dorit și cum au cerut cei din comunitatea Jebeleya. Este impusă de sus în jos, pentru a servi interesele străinilor, în detrimentul comunității locale”, a declarat el pentru BBC.

„O lume nouă, urbană, se construiește în jurul unui trib beduin de origine nomadă”, a adăugat el. „Este o lume de care ei au ales întotdeauna să rămână detașați, la a cărei construcție nu au consimțit și care le va schimba locul în patria lor pentru totdeauna”, spune el. Localnicii, aproximativ 4.000, refuză să vorbească direct despre aceste schimbări.

Tensiunile dintre Atena și Cairo au escaladat

Până acum, Grecia a fost puterea străină cea mai vocală în legătură cu planurile egiptene, datorită legăturii sale strânse cu mănăstirea. Tensiunile dintre Atena și Cairo au escaladat după ce o instanță egipteană a decis, în luna mai, că Sfânta Ecaterina – cea mai veche mănăstire creștină utilizată continuu din lume – se află, de fapt, pe un teren de stat. După o dispută de zeci de ani, judecătorii au spus că mănăstirea are doar dreptul de „a folosi” terenul pe care se află și siturile arheologice religioase din jur. Arhiepiscopul Ieronymos II din Atena, șeful Bisericii Greciei, a condamnat rapid hotărârea.

„Proprietatea mănăstirii este confiscată și expropriată. Acest far spiritual al Ortodoxiei și Helenismului se confruntă acum cu o amenințare existențială”, a declarat el.

Într-un interviu rar, arhiepiscopul Damianos, viețuitor de lungă durată la Sfânta Ecaterina, a spus pentru un ziar grec că decizia reprezintă „o lovitură grea… și o rușine”. Modul de gestionare a cazului a dus la grave divergențe între călugări și, în cazil lui, la decizia recentă de a demisiona.

Mânăstirea a primit o scrisoare de protecție de la profetul Muhammad însuși

Patriarhia Ortodoxă Greacă din Ierusalim a subliniat că situl sacru – asupra căruia are jurisdicție ecleziastică – a primit o scrisoare de protecție de la profetul Muhammad însuși. Se spune că mănăstirea bizantină – care găzduiește, în mod neobișnuit, și o mică moschee construită în era Fatimidă – reprezintă „o întrupare a păcii între creștini și musulmani și un refugiu de speranță pentru o lume cufundată în conflicte”.

Deși hotărârea judecătorească controversată rămâne în vigoare, o serie de negocieri diplomatice a dus la o declarație comună între Grecia și Egipt, prin care au fost date asigurări privind protecția identității ortodoxe grecești și a patrimoniului cultural al Sf. Ecaterina. Egiptul a început în 2021 marele său Proiect de Transformare pentru turiști. Planul include deschiderea de hoteluri, ecolodge-uri și un mare centru de vizitare, precum și extinderea micuțului aeroport din apropiere și construirea unei telecabine spre Muntele Moise.

Guvernul promovează dezvoltarea ca „darul Egiptului pentru întreaga lume și toate religiile”

„Proiectul va oferi toate serviciile turistice și recreative pentru vizitatori, va promova dezvoltarea orașului [Sfânta Ecaterina] și a zonelor înconjurătoare, păstrând caracterul de mediu, vizual și patrimonial al naturii pristine și va oferi cazare pentru cei care lucrează la proiectele Sf. Ecaterina”, a declarat, anul trecut, ministrul locuințelor Sherif el-Sherbiny.

Deși lucrările par să fi fost suspendate temporar, din cauza problemelor de finanțare, Câmpia el-Raha – aflată în apropierea Mănăstirii Sf. Ecaterina – a fost deja transformată. Se spune că aici, urmașii lui Moise, israeliții, l-ar fi așteptat în timpul șederii sale pe Muntele Sinai. Criticii spun că, prin acest proiect, caracteristicile naturale speciale ale zonei sunt distruse. UNESCO notează valoarea universală remarcabilă a sitului, subliniind cum „peisajul muntos stâncos din jur… oferă un cadru perfect pentru Mănăstire”.

„Amplasarea sa demonstrează o încercare deliberată de a stabili o legătură intimă între frumusețea naturală și izolare pe de o parte și angajamentul spiritual uman pe de altă parte”.

UNESCO i-a cerut Egiptului să oprească proiectul

În 2023, UNESCO și-a exprimat îngrijorarea și i-a cerut Egiptului să oprească proiectul, să verifice impactul și să elaboreze un plan de conservare. Acest lucru nu s-a întâmplat. În iulie, World Heritage Watch a trimis o scrisoare deschisă, cerând Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO să includă zona Sfânta Ecaterina pe lista siturilor aflate în pericol.

Susținătorii conservării au apelat și la Regele Charles, patron al St. Catherine Foundation, care strânge fonduri pentru conservarea și studiul patrimoniului mănăstirii, inclusiv manuscrise creștine antice valoroase. Regele a descris situl ca „o mare comoară spirituală, care trebuie păstrată pentru generațiile viitoare”. Mega-proiectul nu este primul din Egipt criticat pentru lipsă de sensibilitate față de istoria unică a țării.

Dar guvernul consideră că seria sa de scheme grandioase este esențială pentru revitalizarea economiei. Sectorul turistic egiptean, odată prosper, începuse să-și revină după pandemia de Covid-19, când a fost lovit de războiul brutal din Gaza și de un nou val de instabilitate regională. Guvernul și-a propus să atingă 30 de milioane de vizitatori până în 2028. Sub guverne egiptene succesive, dezvoltarea comercială a Sinaiului a fost realizată fără consultarea comunităților beduine indigene.

O mică istorie a unei zone speciale

Peninsula a fost capturată de Israel în timpul Războiului din Orientul Mijlociu din 1967 și a fost restituită Egiptului după semnarea tratatului de pace în 1979. Beduinii s-au plâns de atunci că au fost tratați ca cetățeni de rang doi. Construcția destinațiilor populare de pe Marea Roșie din Egipt, inclusiv Sharm el-Sheikh, a început în Sinaiul de Sud în anii 1980. Mulți observă similitudini cu ceea ce se întâmplă acum la Sf. Ecaterina.

„Beduinii erau oamenii regiunii, erau ghizii, lucrătorii, oamenii de la care se închiria”, spune jurnalistul egiptean Mohannad Sabry.

„Apoi a venit turismul industrial și au fost împinși – nu doar scoși din afaceri, ci împinși, fizic, în plan secund”.

Unii se așteaptă ca, la fel cum s-a întâmplat în stațiunile de la Marea Roșie, egipteni din alte părți ale țării să fie aduși să lucreze la noua dezvoltare de la Sf. Ecaterina. Guvernul afirmă însă că „modernizează” și zonele rezidențiale beduine. Mănăstirea Sf. Ecaterina a supraviețuit multor tulburări în ultimii 1.500 de ani. Cei mai în vârstă dintre călugări s-au mutat aici inițial, era încă un refugiu izolat.

Zona a început să se schimbe odată cu extinderea stațiunilor de la Marea Roșie, fenomen care a adus mii de pelerini în excursii de o zi în perioadele de vârf. În ultimii ani, mulțimi mari treceau adesea pe lângă ceea ce se spune a fi rămășițele tufei aprinse de pe vremea lui Moise sau vizitau muzeul care expune pagini din Codex Sinaiticus – cea mai veche copie aproape completă, scrisă de mână, a Noului Testament. Acum, chiar dacă mănăstirea și semnificația religioasă profundă a sitului vor rămâne, împrejurimile și modurile de viață vechi de secole par să fie transformate ireversibil, comentează BBC.