Ursula Von der Leyen a anunțat legea europeană a inovării și un program de o jumătate de miliard de euro pentru cercetare

Uniunea Europeană va cheltui 500 de milioane de euro în următorii trei ani „pentru a face din Europa un magnet pentru cercetători”. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni, la Paris, un pachet de măsuri dublat de o finanțare consistentă pentru a stimula cercetarea ştiinţifică europeană. Aceasta în contextul în care Europa speră să atragă oamenii de ştiinţă americani de top nemulţumiţi de politicile anunțate de preşedintele Donald Trump.

„Știința nu are pașaport, nu are gen, nu are etnie sau partid politic”, a declarat șefa comisiei europene, Ursula Von der Leyen, luni, la Paris, la lansarea programului “Alege Europa pentru Știință” (“Choose Europe for Science”) – un pachet de 500 de milioane de euro care va fi alocat, în perioada 2025-2027, pentru susținerea comunităților științifice, transmite CNN.

„Din păcate, vedem că rolul științei în lumea de astăzi este pus la îndoială. Investiția în cercetare fundamentală, liberă și deschisă este pusă sub semnul întrebării. Ce greșeală de calcul gigantică”, a declarat von der Leyen într-un discurs în  care nu a menționat Statele Unite.

Profitul Huawei se prăbușește pe fondul investițiilor în R&D

08:10

Germania se confruntă cu cea mai mare criză a locurilor de muncă din ultimii zece ani: peste 3 milioane de șomeri

21:29

Șefa executivului european, alături de președintele francez Emmanuel Macron, au reiterat la un eveniment organizat la Sorbona faptul că știinţa este o investiţie. Cei doi au precizat că unul dintre principalele lor obiectivele pe termen lung este să transforme Europa “într-un magnet pentru cercetători, contribuind, astfel la sprijinirea celor mai străluciți oameni de știință din întreaga lume”.

Emmanuel Macron vrea ca Europa să devină un „refugiu sigur” pentru știință

La rândul său, președintele francez a declarat că țara sa va suplimenta acest fond cu încă 100 de milioane de euro, prin programul „Franța 2030”, pentru a face din Europa un „refugiu sigur” pentru știință. „Nu poate există o democrație durabilă fără știință liberă și deschisă”, a spus Macron, citat de Politico.

„Alegem să punem cercetarea şi inovarea, ştiinţa şi tehnologia, în centrul economiei noastre. Alegem să fim continentul în care universităţile sunt piloni ai societăţilor noastre şi ai modului nostru de viaţă”, a spus Ursula Von der Leyen.

Șefa executivului european nu a făcut nicio referire în discursul său situația din Statele Unite, dar, chiar și așa, obiectivele sale au fost destul de clare, comentează Politico. Un indiciu în acest sens ar putea fi și faptul că a făcut referiri la Marie Curie – cercetătoare inovatoare, laureată al Premiului Nobel, care a fost nevoită să fugă dintr-o Polonie ocupată de Rusia în Franța. Alți invitați au fost, însă, ceva mai explicți. Mai mulți vorbitori au criticat decizia lui Trump de a reduce finanțarea federală pentru cercetare, precum și amenințările că va reduce cu miliarde de dolari finanțarea unor universități cu imens prestigiu, precum Harvard, din cauza criticilor conservatoare la adresa învățământului superior. Atât ministrul francez al învățământului superior, Philippe Baptiste, cât și Robert Proctor, un proeminent profesor de la Stanford, au numit ceea ce se întâmplă peste Atlantic un fel de „iluminare inversă”.

Dacă discursul lui Von der Leyen a rămas discret, criticile lui Macron au fost mai explicite.

„Nu trebuie să minimalizăm ceea ce se întâmplă. Nimeni nu și-ar fi putut imagina acum câțiva ani că una dintre cele mai mari democrații ale lumii ar desființa programele de cercetare pe motiv că există cuvântul „diversitate” în programele sale”, a spus el.

„Nimeni nu și-ar fi putut imagina că una dintre cele mai mari democrații ale lumii ar putea, dintr-o singură mișcare, să elimine posibilitatea obținerii unei vize pentru un cercetător”, a precizat Macron.

O lege europeană a inovării și programe pentru start-up-uri

Von der Leyen a anunțat, de asemenea, că va propune o „Lege europeană a inovării” și o „Strategie pentru startup-uri”, ambele inițiative având rolul de a reduce birocrația și de a stimula accesul la capital, în vederea transformării științei într-o oportunitate de afaceri. Șefa executivului european s-a angajat să garanteze legal libertatea cercetării științifice pe continent, printr-o „Lege a Spațiului European de Cercetare”.

Ea a adăugat că dorește ca țările UE să cheltuiască 3% din Produsul Intern Brut pentru cercetare până în 2030, deși Bruxelles-ul a presat statele membre să atingă această cifră timp de decenii, fără niciun rezultat. La rândul său, Macron a anunțat luna trecută un plan similar – platforma Choose France for Science, operată de Agenţia Naţională Franceză pentru Cercetare (ANR), care permite universităţilor, şcolilor şi organizaţiilor de cercetare să solicite cofinanţare din partea guvernului pentru a găzdui cercetători. Inițiativa a fost întâmpinată cu critici din partea cercetătorilor francezi, care s-au luptat pentru ca universitățile lor să ofere salarii mai mari și condiții de muncă mai bune pentru a concura cu omologii lor americani. Totuși, președintele francez a declarat că au fost primite „câteva sute” de cereri pentru program.

Macron a încercat o propunere similară în timpul primului mandat al lui Trump, după ce președintele SUA s-a retras din acordul climatic de la Paris, dar nu este clar în ce măsură a funcționat acest plan, numit „Make Our Planet Great Again”, comentează Politico. Totuși, președintele francez a declarat, luni, că acest program i-a permis Franței să „primească cei mai buni cercetători”, a căror muncă în zona stiințelor climatice era amenințată.