Viitorul AI amenințat de un gol de venituri de 800 mld. $

Un nou raport global al Bain & Co. avertizează că viitorul AI riscă o criză majoră de finanțare. Deși companiile investesc trilioane, veniturile generate de produse precum ChatGPT sau Gemini sunt mult sub nivelul necesar.

Viitorul AI, în pericol: cerere uriașă, venituri insuficiente

Companii precum OpenAI și Google au accelerat investițiile în centre de date, infrastructură energetică și modele AI. Estimările Bain arată că până în 2030, sectorul va avea nevoie de 2 trilioane de dolari venituri anuale pentru a susține puterea de calcul cerută de piață.

Realitatea este însă mult mai sumbră. Consultanții avertizează că industria ar putea înregistra un deficit de 800 de miliarde de dolari între cheltuieli și veniturile reale. Creșterea fulgerătoare a cererii pentru servicii AI nu este însoțită de o monetizare suficientă, ceea ce creează un dezechilibru structural între investiții și profituri, notează Bloomberg.

Creșterea economică globală, frânată de tarifele lui Trump. Avertisment OECD

10:56

ANALIZĂ

Încrederea în economie, tot mai slabă în rândul investitorilor români

10:15

„Dacă actualele legi de scalare rămân valabile, AI va pune presiuni uriașe pe lanțurile de aprovizionare la nivel global”, a explicat David Crawford, președintele diviziei globale de tehnologie a Bain.

OpenAI și dilema creșterii fără profit

Un exemplu grăitor este chiar OpenAI, compania din spatele ChatGPT. Conform datelor citate de Bloomberg, firma pierde anual miliarde de dolari, mizând pe creștere și pe atragerea de noi utilizatori în locul profitabilității.

Proiecțiile interne indică o posibilă pozitivare a fluxului de numerar abia în 2029. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea modelului de business.

Alți giganți, precum Microsoft, Amazon și Meta, vor ajunge să cheltuiască împreună peste 500 de miliarde de dolari anual pentru AI la începutul deceniului viitor. Apariția de noi modele, inclusiv în China, crește și mai mult presiunea pentru investiții masive.

Criza energiei și a lanțurilor de aprovizionare în ceea ce privește viitorul AI

Raportul Bain subliniază că cererea incrementală de putere de calcul ar putea ajunge la 200 de gigawați până în 2030. Statele Unite ar urma să acopere jumătate din această nevoie.

Această cifră colosală echivalează cu consumul energetic al unor țări întregi. În lipsa unor inovații tehnologice majore, presiunea asupra rețelelor electrice și lanțurilor de aprovizionare cu echipamente specializate ar putea încetini sau chiar bloca progresul.

Experții atrag atenția că nu doar costurile financiare sunt o problemă, ci și capacitatea globală de a furniza energie și infrastructură la scară.

Investiții paralele: agenți autonomi, roboți și calcul cuantic

Pe lângă centrele de date, companiile din tehnologie alocă resurse uriașe pentru dezvoltarea agenților AI autonomi. Aceste sisteme promit să execute sarcini complexe, pe mai mulți pași, cu intervenție umană minimă.

Bain estimează că în următorii 3-5 ani, până la 10% din cheltuielile totale în tehnologie vor fi direcționate către construcția unor platforme de agenți inteligenți.

În paralel, raportul vede un potențial enorm și în computingul cuantic. Deși adopția pe scară largă este încă departe, tehnologia ar putea debloca 250 de miliarde de dolari în valoare de piață pentru industrii precum finanțe, logistică, medicină sau știința materialelor. Primele aplicații vor apărea în domenii înguste în următorii zece ani, urmând ca integrarea să fie graduală.

De asemenea, roboții umanoizi atrag capital și se multiplică în testele comerciale. În prezent, aceștia depind de supraveghere umană, însă companiile care pilotează timpurii aceste proiecte ar putea domina piața în viitor.