Vom vedea prima companie de un miliard de dolari în care lucrează o singură persoană? Dispare modelul companiilor cu mii de angajați: „Marile afaceri se țin cu oameni puțini”

În anii 1930, aproximativ o zecime din forța de muncă lucra pentru companii cu cel puțin 10.000 de angajați. Până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, această proporție crescuse până la o treime. Pe măsură ce producția în masă s-a dezvoltat, spune Hyman, multe dintre cele mai importante inovații din această perioadă nu au fost neapărat descoperiri tehnice, ci invenții sociale menite să coordoneze munca tuturor oamenilor necesari pentru a exploata la maximum noile mașini. Linia de asamblare a descompus munca complicată în sarcini simple, repetabile și standardizate; managementul științific a subliniat importanța monitorizării, măsurării și optimizării performanței fiecăruia; iar structura corporativă M-form a creat un plan pentru a gestiona birocrații extinse printr-un lanț clar de comandă. În anii 1930, aproximativ o zecime din forța de muncă lucra pentru companii care angajau cel puțin 10.000 de oameni. Până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, această pondere a crescut până la aproximativ o treime.

Până în anii 1970, unele dintre acele idei conform cărora „mai mare înseamnă mai bun” au început să se schimbe. A apărut o nouă filosofie managerială, care a normalizat concedierile menite să reducă excesul de personal. Și, pe măsură ce roboții au automatizat multe dintre joburile manuale, calculatoarele IBM și procesoarele de text au eliminat o serie întreagă de roluri administrative de birou. Totuși, exista încă multă muncă pe care tehnologia nu o putea automatiza, ceea ce însemna că firmele aveau nevoie de echipe mari de profesioniști cu studii superioare. Chiar și cele mai avansate companii din punct de vedere tehnologic își vedeau angajații — în special programatorii — ca esențiali pentru succesul lor.

„Angajarea de oameni grozavi — în special ingineri — este una dintre cele mai mari provocări pentru orice companie tech”, declara Mark Zuckerberg în 2013. „Țara noastră nu produce volumul de ingineri pe care companiile și-ar dori să îi angajeze”.

Giganții tehnologici adesea angajau mai mulți oameni decât aveau nevoie pentru a se asigura că au o rezervă constantă de talente și, pentru a atrage și păstra cei mai buni, îi tratam pe angajați ca pe niște zei.

Paradigma s-a schimbat din 2022

Dacă ar fi să stabilim un moment în care zeii au devenit muritori, probabil ar fi 9 noiembrie 2022 — ziua în care Meta a concediat peste 11.000 de angajați. De atunci, aproape toate companiile tech i-au urmat exemplul, iar angajatorii din alte industrii au făcut la fel. La început, concedierile au fost justificate prin supra-angajarea de pe timpul pandemiei. Dar, la două ani și jumătate distanță, concedierile nu s-au oprit, iar angajările sunt în continuare scăzute. Din ce în ce mai mult, se pare că AI stă la baza acestor măsuri de austeritate. Într-o industrie care odinioară aduna talente ca pe aur, această schimbare este izbitoare. Directorii nu mai par să considere majoritatea angajaților indispensabili, și spun asta deschis: un refren comun printre liderii tech, de la Mark Zuckerberg la Elon Musk și Dara Khosrowshahi, este o variantă a frazei „Dacă nu-ți place aici, poți pleca”. Companii precum Microsoft, Meta, Google și Salesforce își crescuseră constant numărul de angajați an de an. Acum, conform furnizorului de analize de forță de muncă Live Data, toate angajează mai puțini oameni decât în vârful din 2022.

J. Scott Hamilton, CEO-ul Live Data, spune că acesta este probabil doar începutul. Pentru a estima cât de adânci ar putea fi tăierile, echipa sa a analizat recent responsabilitățile detaliate ale majorității rolurilor de la Microsoft pentru a estima ce parte din sarcini ar putea, în teorie, fi realizate de AI. Concluzia lor: dacă Microsoft ar externaliza toate acele sarcini automatizabile către AI, ar elimina 36% din munca realizată în prezent de angajați. Asta ar însemna că firma ar putea concedia aproximativ 80.000 de persoane.

Microsoft ar putea renunța la 80.000 de angajați

Pe de o parte, acesta este un scenariu agresiv: companiile rareori reușesc să-și reorganizeze complet fluxurile de lucru pentru a exploata pe deplin capabilitățile unei tehnologii noi de automatizare. Dacă o fac, tranziția durează foarte mult timp. Și, în plus, unele munci sunt pur și simplu prea importante pentru a fi încredințate unei inteligențe artificiale susceptibile de erori — chiar dacă, tehnic, ar fi posibil. Pe de altă parte, estimarea ar putea fi una conservatoare: predicțiile Live Data presupun că AI va rămâne la nivelul de capabilități din 2025. Având în vedere cât de mult s-au îmbunătățit modelele mari de limbaj în ultimii doi ani, cele mai bune instrumente vor putea aproape sigur să gestioneze mai mult decât pot acum.

„Optimiștii spun că companiile bune vor redistribui activele în alte zone acum că pot fi mai eficiente,” spune Hamilton. „Dar cred că există un argument egal că vor spune pur și simplu: ‘Vom face același lucru cu mai puțini oameni’”.

Dacă Microsoft ar externaliza toate sarcinile automatizabile către AI, ar putea elimina circa 80.000 de locuri de muncă, a descoperit Live Data. Dacă acest lucru pare un viitor ipotetic, îndepărtat, gândește-te ce se întâmplă deja astăzi în startup-uri. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, spune că pariază cu prietenii săi când vom avea prima „companie de un miliard de dolari condusă de o singură persoană”. Iar Arthur Kaneko, partener general la Coreline Ventures, mi-a spus că a observat că fondatorii de startup-uri la început de drum strâng runde inițiale de finanțare cu mai puțini angajați decât în trecut — în cazul celor familiarizați cu AI, poate chiar mai puțin de jumătate.

„Modul în care se construiesc companiile se schimbă fundamental acum din cauza AI”, spune Kaneko. „Prin utilizarea AI pentru programare, marketing și vânzări, se poate face mult mai multă muncă cu mult mai puțini oameni”.

Și crede că aceste startup-uri vor rămâne compacte pe măsură ce cresc în afaceri de succes. „Pur și simplu nu vor angaja oamenii pe care Meta și Microsoft au fost nevoite să îi angajeze ca să ajungă unde sunt”, spune el. „Cred că numărul de angajați per companie va rămâne permanent mai mic în startup-uri”.

Companiile mici vor modela viitorul

Există motive să fim optimiști în legătură cu o nouă eră a angajatorilor mai mici. Dacă AI face mai ieftin și mai ușor să lansezi companii, probabil că vom vedea cum apar tot mai multe – și asta ar fi grozav pentru sănătatea pe termen lung a economiei în multe feluri. Afacerile noi tind să angajeze oameni cu mai puțină experiență și mai puține calificări, care sunt trecuți cu vederea de companiile mari. Ei sunt mai dispuși să încerce lucruri noi, ceea ce stimulează inovația. Și creează mai multă concurență pentru giganții consacrați, ceea ce e benefic pentru consumatori.

Companiile mai mici pot fi, de asemenea, bune pentru angajații lor. Mulți urăsc să lucreze în organizații mari: luptele constante pentru teritoriu, straturile nesfârșite de aprobări, întâlnirile înaintea întâlnirilor, senzația că ești doar o rotiță nesemnificativă într-un uriaș mecanism. Biocrațiile mai mici ar reduce aceste probleme, motiv pentru care oamenii se simt adesea mai motivați în medii de lucru mai compacte. Potrivit Gallup, angajații din companii mici raportează cel mai ridicat nivel de implicare, iar scorurile scad sub media națională atunci când organizațiile depășesc 500 de angajați. Pe aceeași scenă unde Altman a făcut predicția pentru unicornul de o persoană, co-fondatorul Reddit, Alexis Ohanian, a lăudat beneficiile acestei posibilități. „CEO-ii și fondatorii vor fi atât de încântați să se trezească și să meargă la muncă cu echipe mult mai mici, mult mai performante, mult mai puternice din punct de vedere cultural,” a spus el.

Dar o lume cu angajatori mai mici ar putea, de asemenea, să le ia angajaților ceva esențial: traiectoriile de carieră pe termen lung pe care companiile mari obișnuiau să le ofere. Cu atât de multe roluri sub același acoperiș, companiile mari le ofereau lucrătorilor posibilitatea să încerce lucruri noi, să avanseze și să-și construiască o carieră. Firmele mai mici nu oferă aceeași gamă de oportunități, ceea ce înseamnă că oamenii vor fi probabil nevoiți să schimbe companiile mult mai des în viitor. De asemenea, firmele mici sunt mai puțin dispuse să investească în formare profesională — o schimbare care va afecta grav profesioniștii aflați la început de carieră, exact în momentele în care rolurile lor sunt cele mai expuse riscului de a fi automatizate de AI.