Țările NATO testează echipamentele militare pentru a le verifica capacitatea de a opera în frigul arctic. Wall Street Journal relatează că majoritatea soluțiilor tehnologice dezvoltate pentru războiul modern din Ucraina nu vor funcționa în Arctica. În apropierea Polului Nord, tehnologiile avansate își pierd utilitatea din cauza furtunilor magnetice care distorsionează semnalele sateliților, a temperaturilor scăzute care descarcă bateriile sau îngheață echipamentele în câteva minute, iar sistemelor de navigație le lipsesc repere în câmpurile de zăpadă.

Concurența în Arctica

Dintre cele opt țări cu teritorii în Arctica, doar Rusia nu este membră NATO. SUA și Canada sunt îngrijorate de rachetele rusești, în timp ce Norvegia și Finlanda sunt îngrijorate de posibilitatea unei invazii directe.

„Competiția dintre marile puteri din Nord se intensifică pe măsură ce schimbările climatice deschid rute maritime și acces la resurse naturale. Rusia domină regiunea din punct de vedere militar, cu o forță de submarine nucleare, baze de rachete, aerodromuri și porturi în Peninsula Kola. Cea mai scurtă rută de zbor către America de Nord pentru rachetele de croazieră hipersonice de generație următoare ale Rusiei trece pe deasupra Polului Nord”, se arată în articolul WSJ.

Startup-uri pentru temperaturi extreme

Fostul ofițer CIA, Eric Schlesinger, conduce acum o firmă de capital de risc care finanțează startup-uri în domeniul apărării, inclusiv pe cele care încearcă să stăpânească războiul arctic. El a spus că „Arctica este cel mai dur adversar”.

„O lecție de învățat din războiul din Ucraina este însă rolul important pe care startup-urile private îl pot juca în stimularea inovației în colaborare cu guvernele.”

În contextul posibilității utilizării în Arctica a echipamentelor create pentru războiul din Ucraina, WSJ a menționat că Forțele Armate Ucrainene utilizează echipamente care necesită surse de energie, comunicații, substanțe chimice și lubrifianți.

În Arctica, utilizarea unor astfel de lucruri de bază necesită adesea o modernizare atentă, deoarece frigul extrem face ca cele mai comune componente să fie fragile. „Temperaturile scăzute modifică proprietățile fizice ale cauciucului, provocând pierderea elasticității garniturilor și scurgeri. Urmele de apă sau umiditate îngheață în cristale de gheață care pot zgâria pompele și pot crea blocaje. Firele ar trebui izolate cu silicon, nu cu PVC, care poate crăpa. Uleiul și alți lubrifianți se îngroașă și se solidifică. În majoritatea sistemelor hidraulice standard, fluidul devine siropos și poate afecta totul, de la sistemele de control al aeronavelor la lansatoare de rachete și catargele radar. O singură înghețare poate dezactiva o întreagă platformă de arme sau poate imobiliza un convoi”, notează articolul.

Probleme logistice

Clima arctică înseamnă că războiul de acolo va arăta diferit față de oriunde altundeva.

„Producătorii ucraineni de drone produc sute de mii de quadcoptere ieftine și manevrabile, care utilizează comunicații digitale pentru a găsi ținte. Acestea nu vor fi potrivite pentru Arctica, unde dronele trebuie să fie echipate cu sisteme anti-givraj, un motor puternic pentru a combate vânturile puternice și să funcționeze cu combustibil pentru avioane sau motorină în loc de baterii. De obicei, sunt atât de mari încât necesită o remorcă sau o pistă de lansare”, au adăugat autorii.

Problemele pot apărea chiar și cu alimentarea radiourilor. Recent, armata suedeză a fost contactată de o companie privată care le-a oferit un încărcător pentru bateriile lor, care putea fi transportat pe o sanie. Dispozitivul cântărea peste 180 kg și se bloca la prima ninsoare.

În același timp, dezvoltatorii, după cum a declarat publicației un reprezentant al Centrului de Război Subarctic din nordul Suediei, nu știu de ce are nevoie armata, nu știu cum vor funcționa ideile teoretice. Mai mult, armata încă nu știe de ce ar putea avea nevoie în Arctica.

Inteligența artificială are, de asemenea, aplicații limitate în Arctica. În Ucraina, este utilizată pentru a accelera procesul decizional prin procesarea unor cantități uriașe de date. Cu toate acestea, spre deosebire de Arctica, estul Ucrainei este o zonă urbanizată, cu o populație, rețele extinse de drumuri și căi ferate, energie și industrie grea. „Dacă Arctica devine un câmp de luptă, absența unor astfel de lucruri înseamnă că AI-ul va avea mai puține date cu care să lucreze”, au adăugat autorii.

Testarea echipamentelor

Recent, șapte țări au participat la un exercițiu de antrenament în regiunile nordice ale Canadei. Scopul exercițiului a fost testarea echipamentelor. S-a dovedit că nici măcar echipamente specializate, în valoare de milioane de dolari, nu sunt capabile să funcționeze în condițiile reale din Nord. În special, SUV-urile arctice ale armatei americane „s-au stricat după 30 de minute, deoarece fluidul hidraulic a înghețat la frig”. Iar dispozitivele de vedere nocturnă ale soldaților suedezi, în valoare de 20.000 de dolari, s-au stricat, deoarece aluminiul din ochelari nu a putut rezista la temperaturi de minus 40 de grade Celsius.

Testarea echipamentelor existente care ar putea fi utilizate în condiții arctice a avut loc, de asemenea, în septembrie, pe insula norvegiană Andøya. Evenimentul, care are loc în fiecare an, se numește Jammertest. Anul acesta, a reunit reprezentanți a peste 100 de companii. Experții tehnici au testat echipamente, inclusiv drone, ceasuri atomice, antene și cipuri, pentru rezistența la interferențe în condițiile climatice dure ale Arcticii.

Heidi Andreassen, o reprezentantă a organizatorilor Jammertest, a declarat publicației că echipamentul trebuie să depășească nu doar frigul, ci și bruiajele care sunt un efect secundar al eforturilor Moscovei de a-și proteja instalațiile militare de pe peninsula vecină Kola de drone.

„În Arctica, unde condițiile meteorologice sunt foarte dificile și nu există linie vizuală directă, bruiajele pot fi critice”, a spus Andreassen. „Acum câțiva ani, acest lucru nu era o problemă pentru că se întâmpla rar. Dar acum a devenit o problemă cotidiană.”

Cum dezvoltă Rusia Arctica

Anul acesta rușii au lansat pentru prima dată o nouă structură intitulată Flota Nordică, formată din opt spărgătoare de gheață nucleare. Acest lucru demonstrează importanța rutei maritime arctice pentru economia rusă, care suferă din cauza sancțiunilor. În același timp, nicio altă țară nu are atât de multe spărgătoare de gheață și nici măcar nu se apropie de Rusia la acest indicator. 

Pe fondul intensificării eforturilor Rusiei, Statele Unite, Canada, Norvegia și Danemarca au intensificat exercițiile militare și desfășurările navale în Arctica. Statele Unite au sporit, de asemenea, finanțarea pentru construcția de spărgătoare de gheață și programele logistice în Arctica.