Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susține că o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar produce efecte în lanț asupra sistemului financiar, de la titlurile de stat și fondurile de pensii până la costurile creditelor și cursul valutar. În același timp, acesta reia acuzațiile privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR și solicită despăgubiri din partea băncilor.

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a lansat un nou avertisment privind vulnerabilitățile economiei românești, susținând că o eventuală retrogradare a ratingului de țară în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) ar putea avea consecințe majore asupra sistemului bancar, fondurilor de pensii și costurilor de finanțare ale statului. Într-o postare publică, Piperea afirmă că băncile și administratorii fondurilor de pensii sunt printre cei mai mari deținători de titluri de stat românești și că statutul acestora s-ar putea modifica radical în cazul unei retrogradări a ratingului suveran.

Băncile și fondurile de pensii dețin sute de miliarde de lei în titluri de stat

Potrivit europarlamentarului, băncile care activează în România dețin titluri de stat în valoare de aproximativ 200 de miliarde de lei, reprezentând circa 22% din activele lor, procent pe care îl consideră cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene

10:00

România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra

08:30

De asemenea, fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) ar avea investiții de aproximativ 145 de miliarde de lei în titluri de stat, echivalentul a peste 60% din activele administrate.

Piperea susține că această concentrare este determinată atât de reglementările bancare, cât și de legislația care guvernează investițiile fondurilor de pensii, întrucât titlurile de stat sunt tratate în prezent drept active cu risc foarte redus din perspectiva cerințelor de capital.

Reia acuzațiile privind ROBOR și cere despăgubiri

În același context, europarlamentarul revine asupra acuzațiilor privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR, invocând decizia recentă a Consiliului Concurenței privind anumite practici de pe piața bancară. Acesta susține că dobânzile plătite de stat pentru titlurile de stat sunt influențate de evoluția ROBOR și afirmă că, dacă manipularea indicelui s-ar confirma definitiv, băncile implicate ar putea fi obligate să plătească despăgubiri de ordinul miliardelor de lei către stat și fondurile de pensii.

Afirmațiile reprezintă opinia europarlamentarului și nu echivalează cu o hotărâre definitivă privind existența unor prejudicii sau obligații de despăgubire.

Ce s-ar putea întâmpla dacă România ar fi retrogradată la „junk”

Gheorghe Piperea susține că, în cazul unei retrogradări a ratingului suveran, titlurile de stat românești și-ar pierde statutul actual din perspectiva cerințelor prudențiale, ceea ce ar putea obliga instituțiile financiare să își reducă expunerea asupra acestora.

În opinia sa, o astfel de evoluție ar putea determina creșterea costurilor de finanțare pentru stat și ar favoriza intrarea pe piață a unor fonduri speculative interesate de active depreciate.

Totodată, europarlamentarul estimează că un asemenea scenariu ar putea genera o creștere accentuată a primei de risc de țară, majorarea dobânzilor la credite, deprecierea cursului de schimb și accelerarea inflației.

Printre efectele enumerate de Piperea se numără posibilitatea ca euro să depășească pragul de 6 lei, inflația să urce peste 15%, iar România să fie nevoită să solicite un program de finanțare de la Fondul Monetar Internațional.

Scenariul rămâne unul ipotetic

Afirmațiile lui Gheorghe Piperea descriu un scenariu ipotetic și reflectă poziția sa politică și economică. Agențiile internaționale de rating monitorizează permanent situația fiscală și macroeconomică a României, însă o eventuală decizie de modificare a calificativului depinde de evoluția finanțelor publice, a deficitului bugetar, a datoriei publice și a perspectivelor economice.

În ultimele luni, autoritățile române au anunțat măsuri de consolidare fiscală tocmai pentru a evita deteriorarea ratingului suveran și pentru a menține accesul la finanțare în condiții sustenabile pe piețele internaționale.