Reducerea deficitului bugetar oferă României un argument important în fața agențiilor de rating, dar problemele economice rămân

Scăderea deficitului bugetar la 1,75% din PIB după primele cinci luni ale anului 2026 reprezintă unul dintre puținele semnale pozitive pentru economia românească într-o perioadă marcată de incertitudini fiscale și tensiuni politice. Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că această evoluție poate consolida poziția României în fața agențiilor internaționale de rating, care urmează să analizeze situația financiară a țării în luna iulie.

Deficitul mai mic aduce o veste bună înaintea evaluărilor Moody’s și Fitch

Într-o analiză publicată pe Facebook, analistul economic Adrian Negrescu a apreciat că reducerea deficitului reprezintă „o adevărată performanță”, mai ales în contextul în care percepția externă asupra României este afectată de instabilitatea politică și de dezbaterile privind măsurile fiscale.

„E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepție puternică de instabilitate privind situația din România”, a afirmat consultantul economic. Potrivit acestuia, alături de evoluția deficitului, și stabilitatea relativă a cursului de schimb reprezintă un argument important pe care autoritățile îl pot folosi în dialogul cu agențiile de rating.

Un deceniu „incendiar”: cum a ajuns România în topul european al suprafețelor arse, deși pădurile ei ard cel mai puțin

09:15

Cele 72 de ore care au prăbușit acordul comercial SUA–Canada

16:37

Un alt element pozitiv evidențiat de analist îl reprezintă creșterea investițiilor publice. Conform datelor preliminare prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, investițiile au crescut de la 40,57 miliarde de lei la 44,73 miliarde de lei, semnalând o accelerare a proiectelor finanțate de stat.

Dependența de fondurile europene rămâne una dintre marile vulnerabilități

În ciuda acestor rezultate, Adrian Negrescu avertizează că cifrele privind deficitul nu trebuie interpretate drept o rezolvare a problemelor structurale ale economiei românești.

„Nu e însă de ajuns, altfel spus să nu ne îmbătăm cu apă rece”, a subliniat economistul. Acesta atrage atenția că o mare parte din investițiile realizate în primele luni ale anului au fost susținute din fonduri europene. Potrivit datelor analizate de acesta, aproximativ 71% dintre investițiile publice au fost finanțate din bani proveniți de la Uniunea Europeană.

„71% dintre investiții s-au făcut cu bani europeni iar asta demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de dependenți suntem de finanțările europene, de banii care vin de la Bruxelles-ul hulit de o parte a clasei politice”, a declarat Negrescu.

Analistul consideră că execuția bugetară după cinci luni reprezintă doar o imagine temporară a situației economice. Testul real va veni în a doua parte a anului, când autoritățile vor trebui să demonstreze că pot menține tendința de reducere a deficitului și să respecte ținta de 6,2% asumată pentru întregul an.

Statul continuă să depindă de împrumuturi masive

Potrivit lui Adrian Negrescu, situația finanțelor publice rămâne extrem de delicată, în ciuda progreselor înregistrate până acum. Economistul avertizează că promisiunile privind reducerea taxelor sau majorarea veniturilor populației nu reflectă realitatea actuală a bugetului de stat.

„Politicienii care anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație vând doar iluzii”, susține consultantul. El explică faptul că peste 90% din veniturile colectate din taxe și impozite sunt direcționate către plata pensiilor, salariilor și altor cheltuieli sociale, în timp ce restul este utilizat pentru plata dobânzilor aferente împrumuturilor contractate de stat.

În aceste condiții, România continuă să se finanțeze prin împrumuturi consistente pentru a acoperi cheltuielile curente.

„Statul este condamnat să se împrumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe săptămână pentru a avea bani de la o lună la alta ca să plătească toate facturile”, a explicat Negrescu.

În opinia sa, indiferent de formula guvernamentală care va conduce țara în perioada următoare, principala provocare va fi creșterea încasărilor bugetare și reducerea presiunii exercitate de cheltuielile publice.

Evaziunea fiscală și datoria publică, printre cele mai mari riscuri

Analistul economic consideră că România poate evita agravarea problemelor financiare doar prin reducerea evaziunii fiscale și prin extinderea bazei de impozitare.

„Doar prin reducerea evaziunii și prin extinderea bazei de impozitare vom putea ieși din această situație înfiorătoare”, a avertizat acesta.

Negrescu a făcut referire și la evaluările recente ale Comisia Europeană, care au atras atenția asupra riscurilor fiscale cu care se confruntă România în următorii ani.

În același timp, consultantul avertizează că nivelul datoriei publice ar putea deveni nesustenabil dacă statul continuă să se împrumute fără a reduce cheltuielile și fără a implementa reforme structurale.

„Dacă vom continua să ne împrumutăm pe bandă rulantă fără să facem reduceri de cheltuieli, să scădem facturile statului, datoria publică va ajunge spre 80-90% din PIB și nu o vom mai putea plăti”, a declarat acesta.

Potrivit lui Adrian Negrescu, România se confruntă deja cu dificultăți în gestionarea costurilor generate de împrumuturile anterioare, în condițiile în care plata dobânzilor depășește anual zece miliarde de euro.

Economistul consideră că următorii ani vor depinde de capacitatea autorităților de a adopta măsuri predictibile și fundamentate economic, capabile să reducă dependența de datorie și să restabilească echilibrul finanțelor publice.