Africa renaște. Femeile, rețeta secretă a boomului imobiliar din Somalia

Construcțiile înfloresc în capitala Somaliei. Pe măsură ce Mogadishu renaște literalmente din cenușa trecutului său violent, orașul oferă oportunități neașteptate pentru femei, transmite BBC. Femeile reprezintă doar 5% dintre inginerii din Somalia, iar mentoratul este rar, într-o țară cu structură profund patriarhală. Densitatea populației în Capitală este în creștere, alimentată de migrațiile cauzate de secetă și conflicte. Boomul imobiliar din Mogadishu este alimentat de investiții din diaspora și de îmbunătățirea securității – chiar dacă militanții islamisti controlează încă zone din sudul țării și continuă să vizeze capitala.

Rețeta secretă a boomului imobiliar din Somalia

Două tinere femei inginer, Fathi Mohamed Abdi și Saadia Ahmed Omar, coordonează construcția unui complex rezidențial cu 10 etaje în cartierul Taleh, din districtul Hodan al orașului. Echipate cu căști de protecție și veste reflectorizante, cele două aleg materiale de construcții, în timp ce dau instrucțiuni unei echipe formate exclusiv din bărbați.

„Când am început, oamenii mă priveau cu neîncredere,” spune Fathi Mohamed Abdi, în vârstă de 24 de ani, director operațional la Arkan Engineering Services, o companie somaleză de construcții. „Întrebau: «Cum să am încredere într-o casă construită de o femeie? Cum să-mi încredințez banii și proprietatea unei tinere inginer?»”

Atât Fathi, cât și colega sa, Saadia Ahmed Omar, activează ca ingineri de cinci ani.

„Mogadishu are nevoie de noi,” spune Saadia,  de 24 de ani. „Când eram copil, orașul era în haos. Acum, facem parte din reconstrucția lui”.

Boom imobiliar, pe fondul unui trecut zbuciumat

Fosta colonie italiană, Somalia a fost măcinată de război civil după căderea regimului președintelui Siad Barre, în ianuarie 1991. Urmele conflictului încă se văd – în cartierul central Shangani, clădirile bombardate încă domină peisajul. Totuși, ruinele încep să fie înlocuite de complexe moderne de birouri și apartamente, iar linia orizontului acestui oraș este din ce în ce mai pestriță, punctată de macarale și schele.

Cele două femei – care au devenit tema reportajului BBC – s-au născut în timpul războiului civil și au crescut într-o țară fragmentată. În timp ce mulți somalezi au ales exilul, ele au rămas în țară, motivate de dorința de a reconstrui – chiar dacă orașul este încă ținta insurgenței al-Shabab, o grupare afiliată al-Qaeda.

„Unul dintre motivele pentru care femeile au mai multe șanse în acest domeniu este lipsa generală a forței de muncă calificate în Somalia”, explică Saadia. „Este atât de mult de muncă, iar profesioniștii sunt puțini – asta ne deschide tot felul de uși”, sune ea, citată de BBC

Cerere uriașă de ingineri – femeile câștigă teren

Ibrahim Abdi Heyle, președintele Asociației Inginerilor din Somalia, confirmă că cererea tot mai mare de profesioniști calificați determină o deschidere către profesionistele femei, chiar și într-o societate profund patriarhală.

„Avem multe proiecte de infrastructură, energie și tehnologie în derulare, iar volumul de muncă a crescut semnificativ. Ca urmare, încurajăm activ implicarea femeilor – nu doar că sunt binevenite, dar sunt esențiale pentru a acoperi golurile critice din piață”, afirmă acesta.

Potrivit biroului primarului din Mogadishu, peste 6.000 de clădiri au fost construite în ultimii cinci ani, transformând radical peisajul urban.

„Securitatea în Mogadishu s-a îmbunătățit, iar asta a dus la o creștere semnificativă a construcțiilor de tip înalt și comerciale”, adaugă Salah Hassan Omar, purtătorul de cuvânt al primarului.

Discriminare și perseverență

Drumul celor două femei inginer nu a fost lipsit de obstacole – femeile reprezintă doar 5% dintre inginerii din Somalia, iar mentoratul este rar.

„Am aplicat pentru stagii de practică, dar majoritatea firmelor m-au respins”, își amintește Saadia. „Nu credeau că o femeie poate face față cerințelor fizice ale ingineriei. Trei luni am căutat până mi s-a oferit o șansă”.

Astăzi, Fathi și Saadia sunt printre cele mai respectate femei inginer din Mogadishu, cu peste 30 de proiecte de milioane de dolari supervizate.

„Orașul are acum clădiri înalte și infrastructură modernă, în contrast total cu Mogadishu din trecut”, declară, cu multă mândrie, Fathi.

Critici privind pierderea patrimoniului și riscurile de siguranță

Avântul imobiliar al orașului nu-i mulțumește chiar pe toți locuitorii săi. Arhitectul veteran Siidow Cabdulle Boolaay deplânge o posibilă pierdere a identității istorice a orașului.

„Clădirile care înfrumusețau Somalia înainte de război aveau un farmec aparte, cu o arhitectură italiană rar întâlnită în Africa. Urbanismul din Mogadishu era foarte bine structurat”, spune acesta.

Totodată, Boolaay ridică și probleme de siguranță: nisipul de pe coasta Somaliei – adesea folosit la producerea betonului – este sărat și compromite rezistența construcțiilor. În mod normal, standardele internaționale interzic sau limitează utilizarea nisipului cu conținut ridicat de sare, din cauza riscului de coroziune a oțelului.

„Multe dintre aceste clădiri nu sunt proiectate să reziste la incendii sau ploi torențiale. Nu au stingătoare sau instalații electrice corespunzătoare”, adaugă el, cu vizibilă dezamăgire.

Reglementări târzii, urbanizare rapidă

Ani de zile, Mogadishu nu a avut reglementări în construcții, iar integritatea structurală a clădirilor a fost pusă în mod constant sub semnul întrebării. Omar, reprezentantul primăriei, recunoaște că, până acum trei ani, a lipsit legislația în domeniu – dar spune că acum există controale de calitate obligatorii.

„Nimeni nu poate construi fără aprobare. În plus, pregătim noi legi, care să stabilească clar unde pot fi construite clădiri înalte și unde doar locuințe”, afirmă el.

Cu toate acestea, lipsa inspecțiilor regulate, pe fondul ritmului accelerat al dezvoltării, rămâne o îngrijorare. Fathi și Saadia, absolvente ale Facultății de Inginerie Civilă de la Plasma University Mogadishu, susțin că toate proiectele lor sunt avizate de autorități.

Investiții din diaspora și riscuri de mediu

Boomul imobiliar în Somalia este alimentat de investiții din diaspora și de îmbunătățirea securității – chiar dacă militanții islamisti controlează încă vaste zone din sudul țării și continuă să vizeze capitala. Banca Mondială estimează că remitențele au reprezentat 16,7% din PIB-ul Somaliei în 2022 – o injecție de capital care oferă oportunități arhitecților și inginerilor locali.

Însă urbanizarea rapidă expune Mogadishu unor riscuri de infrastructură: orașul nu are sistem de canalizare și forarea necontrolată de puțuri riscă să epuizeze resursele de apă subterană. Christophe Hodder, consilier ONU pentru mediu și securitate climatică, avertizează asupra consecințelor pe termen lung.

„Fiecare clădire nouă își forează propriul puț… într-un spațiu restrâns pot exista 10–20 de puțuri. Avem nevoie urgentă de o abordare coordonată a gestionării apei, altfel riscăm o criză”, avertizează el.

Guvernul, în parteneriat cu organizații internaționale, lucrează la un nou sistem de canalizare – dar implementarea acestuia ar putea presupune demolarea unor clădiri existente, măsură extrem de controversată.

Orașul viitorului?

Hodder adaugă că densitatea populației în Mogadishu este în creștere, alimentată de migrațiile cauzate de secetă și conflicte. Creșterea populației urbane, mai ales în zonele sărace, riscă să accentueze inegalitățile.

Chiar și așa, viitorul Mogadishu pare promițător. Orașul depune eforturi pentru a implementa reglementări urbane, a îmbunătăți infrastructura și a asigura o dezvoltare sustenabilă.

Nici atentatele comise de al-Shabab – care vizează adesea hoteluri de lux unde sunt găzduiți politicieni – nu afectează entuziasmul Asociației Inginerilor din Somalia.

„Construim speranță, nu doar clădiri”

„Au fost multe explozii, dar visurile noastre nu s-au oprit acolo,” spune Ibrahim Heyle. „Revitalizăm profesia de inginer, distrusă în urmă cu 30 de ani. Asta înseamnă că există speranță”.

Ambiția este ca în cinci ani, Mogadishu să fie nu doar un oraș modern, ci un model global de reconstrucție post-conflict.

„Cred că Mogadishu este acum un oraș complet diferit față de anii ’90. S-a transformat într-un oraș modern, aliniat la standardele lumii actuale”, spune Saadia.

„Când merg pe străzi și văd clădirile la care am lucrat, simt mândrie. Nu construim doar structuri, ci și speranță”.  Fathi completează: „Demonstrăm că femeile nu doar că pot proiecta clădiri, ci pot conduce echipe și pot modela viitorul orașului”.