Africa își afirmă suveranitatea tehnologică prin lansarea Agenției Spațiale Africane

Africa marchează un moment istoric în dezvoltarea sa tehnologică prin inaugurarea oficială a Agenției Spațiale Africane (AfSA), cu sediul în Egipt – prima țară de pe continent care a lansat un satelit propriu în 1998. Cu 55 de state membre implicate, AfSA devine un simbol al unei viziuni continentale unificate, orientate către o participare strategică în economia spațială globală.

Obiectivul declarat al AfSA este acela de a consolida activitățile spațiale ale continentului prin colaborare, partajarea resurselor și coordonarea politicilor. Încă din primele săptămâni de activitate, agenția a semnat acorduri de cooperare extinse cu Agenția Spațială Europeană (ESA), Agenția Spațială a Emiratelor Arabe Unite și Roscosmos din Rusia – un semnal clar privind ambițiile globale ale Africii.

În ultimii 30 de ani, 18 națiuni africane au lansat în total peste 60 de sateliți. Cu toate acestea, ponderea Africii în ecosistemul spațial global rămâne redusă, iar dependența de asistență externă este semnificativă. Pentru anul 2025, bugetul continental alocat activităților spațiale este estimat la 426 milioane de dolari, inclusiv contribuțiile către AfSA, o sumă infimă în comparație cu cele 8,7 miliarde de dolari ale ESA sau 25,4 miliarde alocate NASA.

Premieră economică în Cuba: comerțul privat depășește statul în retail

22:10

Lovitură de proporții pentru imperiul Kering: vânzările Gucci s-au prăbușit cu 25%

21:28

Context economic fragil, dar viziune clară

Scăderea de 7,73% a bugetului spațial african față de anul anterior reflectă presiunile economice generale, realocări de priorități interne și tranziția unor proiecte de la faza de construcție la cea operațională. Fluctuațiile valutare accentuează discrepanțele, exemplul Nigeriei este grăitor: în ciuda unei creșteri de 47,5% a bugetului în moneda locală, echivalentul în dolari a fost redus considerabil.

În ciuda bugetelor naționale modeste, unele țări apelează tot mai mult la finanțări internaționale pentru a-și construi capacități spațiale suverane. Angola, cu un buget anual de sub 5 milioane de dolari, a contractat un împrumut de 255 milioane de dolari de la o bancă de investiții franceză pentru finanțarea ANGEO-1, primul său satelit de observație a Pământului. Proiectul este construit de Airbus, însă Africa explorează și opțiuni mai accesibile: EnduroSat, companie europeană specializată în microsateliți, va construi Botsat-1, primul satelit al Botswanei, în parteneriat cu o universitate locală.

Un nou cadru pentru echitate orbitală și digitală

Lansarea AfSA are loc într-un moment în care se discută intens la nivel global despre accesul echitabil la spectrul radio și orbitele spațiale, tot mai congestionate de megaconstelații precum Starlink. Africa, și în special Africa de Sud – țara cu cel mai mare buget spațial continental – își adaptează cadrul legislativ pentru a facilita intrarea operatorilor de comunicații prin satelit.

La Conferința Mondială de Radiocomunicații din 2023, a fost stabilit un plan pentru studierea unor proceduri mai echitabile de alocare a benzilor Q și V. În paralel, AfSA lucrează la crearea unui cadru transparent și competitiv pentru contractele spațiale regionale, încurajând participarea egală a actorilor africani în lanțul valoric spațial.

Spațiul ca loc pentru agricultură și incluziune digitală

Utilizarea tehnologiilor satelitare devine esențială pentru consolidarea piețelor agricole, fundamentul economic al multor țări africane. În condițiile în care aproximativ 20% din populația Africii se confruntă cu insecuritate alimentară, datele furnizate de sateliți pot optimiza irigațiile, previziunile climatice și logistica agricolă.

Totodată, spațiul devine o soluție viabilă pentru reducerea decalajului digital. Cu două treimi din populația continentului fără acces la internet de mare viteză, infrastructura satelitară oferă o alternativă rapidă și eficientă în zonele greu accesibile sau neviabile din punct de vedere economic pentru rețelele terestre.

Succesul AfSA nu va fi măsurat doar în numărul de sateliți sau în dolarii investiți, ci mai ales în capacitatea sa de a transforma tehnologia într-un instrument de coeziune, autonomie și dezvoltare durabilă.