AI la locul de muncă promite eficiență, dar produce conținut inutil care încetinește companiile

AI la locul de muncă a fost prezentat drept soluția pentru productivitate. În schimb, cercetătorii avertizează că fenomenul numit „workslop/atelier de lucru prost organizat” devine o problemă uriașă.

AI la locul de muncă generează conținut lipsit de utilitate dar frumos ambalat

Specialiștii de la Stanford Social Media Lab și BetterUp definesc „workslop” drept conținut generat de AI. Acest conținut pare util, dar nu contribuie la progresul real al sarcinilor.

Multe exemple sunt deja cunoscute de angajați: rapoarte pline de cuvinte pompoase. De asemenea, memorii greu de citit sau documente cu aparență profesională, dar lipsite de substanță.

România riscă să piardă 8,7 miliarde de euro din PNRR. Timpul se scurge, iar reformele restante pot costa scump economia

10:45

Cea mai mare bancă din România își păstrează echipa de conducere pentru următorii ani

09:45

Cum se resimte conținutul AI în companii

Dacă un mesaj de marketing creat de AI este inofensiv, situația devine complicată când astfel de materiale sunt primite de la colegi. Aceasta devine și mai complicată când sunt primite chiar de la șefi.

Manageri intervievați de echipa Stanford au povestit situații. Ei au refăcut complet proiecte realizate de angajați, din cauza calității slabe a documentelor generate cu AI, scie Fortune.

Un manager de proiect a spus că primirea unui astfel de document a reprezentat „o mare pierdere de timp și un inconvenient major”. Aceasta, deoarece materialul venea de la superiorul său. S-a simțit inconfortabil să ceară refacerea lucrării. Prin urmare, a preluat responsabilitatea și a sacrificat din propriile proiecte pentru a compensa.

Un alt manager, responsabil cu beneficiile angajaților, a explicat că un document provenit din AI a fost „enervant și frustrant”, pentru că a complicat inutil o sarcină simplă.

AI la locul de muncă – impactul în cifre

Un sondaj realizat pe 1.150 de companii arată că fenomenul „workslop” circulă în toate direcțiile. Documentele inutile sunt trimise între colegi. Ele circulă de la șefi la angajați și invers.

40% dintre respondenți au declarat că au primit, în ultima lună, cel puțin un material care se încadrează în categoria „workslop”, venind de la un coleg.

Așadar, în loc să accelereze procesele, AI la locul de muncă produce adesea fricțiuni și încetinește ritmul operațional al companiilor.

Posibile soluții pentru a combate fenomenul

Cercetătorii nu recomandă renunțarea la tehnologie, dar subliniază necesitatea unor reguli clare și a unor instruiri interne dedicate.

Specialiștii sugerează introducerea unor ateliere anti-workslop, unde angajații să învețe cum să utilizeze corect unelte de inteligență artificială.

Thor Ernstsson, CEO al firmei ArticBlue.ai, compară rezultatele AI cu munca unui intern neinstruit. El menționează că aceasta este predispusă la greșeli factuale și stilistice.

El spune că angajații ar trebui să înțeleagă limitele instrumentelor, să știe ce date pot procesa și când există riscul de erori.

Cum poate fi folosită corect tehnologia

Cercetătorii recomandă folosirea AI ca instrument de perfecționare, nu ca generator principal de conținut. Angajații ar trebui să redacteze întâi un material complet și documentat.

Ulterior, AI la locul de muncă poate fi folosit pentru sugestii și ajustări, nu pentru crearea de la zero a unor documente. Astfel, calitatea muncii rămâne controlată de utilizator.

De asemenea, companiile ar trebui să stabilească clar în ce contexte se pot aplica uneltele AI. Folosirea lor fără discernământ duce direct la crearea de „workslop”.

Jeffrey Hancock, profesor la Stanford, a explicat că echipele care au standarde ridicate și acceptă critica internă generează mult mai puține materiale slabe.

AI la locul de muncă și efectele asupra încrederii

Cercetarea arată că, dincolo de pierderea de timp, documentele inutile au și efecte asupra percepției colegilor.

Angajații care primesc „workslop” încep să își considere colegii mai puțin creativi și mai puțin demni de încredere.

Acest lucru arată că fenomenul nu afectează doar productivitatea, ci și relațiile profesionale și respectul dintre colegi în cadrul firmelor.