Războiul din Iran pune presiune pe dobânzile din România. Avertisment CFA: inflația și ROBOR vor resimți rapid șocul geopolitic

Escaladarea conflictului din Iran începe să producă efecte directe asupra anticipațiilor privind inflația și dobânzile din Europa de Est, inclusiv în România, avertizează analiștii CFA România.

Într-un context deja fragil, marcat de inflație ridicată, deficit bugetar și tensiuni externe, noile riscuri geopolitice ar putea accelera presiunea asupra ROBOR și asupra costurilor de finanțare din economie în următoarele luni. Mesajul transmis de economiști este clar: dobânzile ridicate nu sunt o anomalie a pieței, ci reflexia directă a dezechilibrelor macroeconomice și a incertitudinii globale.

Conflictul din Iran începe să se vadă în anticipațiile privind dobânzile

Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu riscă să reactiveze unul dintre cele mai sensibile canale de transmitere economică pentru România: inflația importată și creșterea costurilor de finanțare.

Costul estimat al proiectului SMR de la Doicești a ajuns la 6,5 miliarde de dolari. Raportul Corpului de Control indică întârzieri și probleme în asocierea Nuclearelectrica cu partenerul privat

08:25

Europa trebuie să-și coordoneze programele de sateliți, avertizează șeful ESA

17:59

Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al CFA România și cofondator Cabat&Pah Investments, avertizează că șocul geopolitic generat de conflictul din Iran începe deja să fie integrat în așteptările privind evoluția dobânzilor.

„Există în momentul acesta o presiune clară atât pe inflaţie, şi o vedem deja în ţările din Europa de Est. Au fost lovite de cam toate, au acum inflaţie peste 5, unele peste 6%, noi aproape peste 11%, nu mai vorbim. Deci prin inflaţie lucrul acesta se va duce imediat şi în dobânzi”, a declarat Cabat la lansarea studiului „ROBOR şi IRCC: mecanisme, percepţii şi realităţi economice”.

În esență, analiza CFA sugerează că piețele monetare încep să includă în preț riscul unor noi șocuri energetice, volatilitatea petrolului, tensiunile geopolitice și riscul unei noi accelerații inflaționiste globale.

ROBOR și IRCC devin barometrul riscului geopolitic

Potrivit lui Cabat, mecanismul prin care inflația se transmite în dobânzi poate funcționa mult mai rapid decât în ciclurile economice clasice.

„Opinia mea personală este că mecanismul de transmisie uneori este chiar mai scurt, de 3-6 luni”, a explicat analistul.

Asta înseamnă că următoarele luni ar putea aduce presiune suplimentară pe ROBOR, costuri mai mari de refinanțare și menținerea dobânzilor ridicate pentru populație și companii. În special indicatorii ROBOR la 6 și 12 luni ar urma să înceapă să reflecte riscurile legate de conflictul din Iran și de impactul acestuia asupra inflației regionale.

Totuși, Cabat avertizează că volatilitatea geopolitică face dificilă orice prognoză stabilă. „Nu ştim dacă ele se materializează pe termen lung sau nu”, a spus acesta, explicând că piețele pot reacționa radical diferit în funcție de evoluția rapidă a conflictului.

Dobânzile mari nu sunt „vina băncilor”, ci efectul dezechilibrelor economice

Mesajul central al studiului lansat de CFA România este că nivelul ridicat al dobânzilor din economie nu reprezintă un fenomen izolat sau artificial, ci consecința directă a inflației ridicate, dezechilibrelor fiscale, percepției de risc asupra României și contextului geopolitic internațional.

Documentul încearcă să clarifice mecanismele prin care: politica monetară a Banca Națională a României, lichiditatea din sistemul bancar, cursul valutar și anticipațiile investitorilor influențează ROBOR și IRCC.

„Dobânzile ridicate reprezintă consecinţa dezechilibrelor macroeconomice şi a inflaţiei ridicate, nu un fenomen independent”, arată una dintre concluziile principale ale studiului.

Raportul subliniază că șocurile externe din ultimii ani — criza energetică, războiul din Ucraina și noile tensiuni geopolitice — au avut un impact major asupra inflației și dobânzilor.

România intră într-o perioadă de vulnerabilitate financiară mai mare

Contextul actual este mult mai sensibil decât în anii anteriori. România intră în noul ciclu geopolitic și inflaționist cu deficit bugetar ridicat, presiune pe curs, costuri mari de finanțare și un nivel ridicat al percepției de risc.

Studiul CFA insistă și asupra unei idei esențiale pentru perioada următoare: reducerea sustenabilă a dobânzilor nu poate veni fără stabilitate fiscală și fără diminuarea riscului macroeconomic.

Practic, mesajul indirect al analiștilor este că dobânzile nu vor scădea semnificativ doar prin decizii ale BNR ci prin corectarea dezechilibrelor economice interne și reducerea incertitudinii externe.

De ce apare acum studiul despre ROBOR și IRCC

Lansarea studiului vine într-un moment tensionat și pentru sistemul bancar, în contextul dezbaterilor publice privind nivelul ROBOR și anchetei desfășurate de Consiliul Concurenței privind piața interbancară.

Vicepreședintele CFA România, Alexandra Smedoiu, a insistat însă că documentul nu a fost realizat în legătură cu investigația autorităților. „Studiul este despre mecanismul pieţei şi se doreşte un studiu atemporal”, a declarat aceasta.

Raportul urmărește să explice într-un limbaj accesibil modul în care se formează dobânzile, funcționează piața monetară și cum inflația și politica monetară se transmit în costurile creditării pentru populație și companii. În realitate, mesajul mai profund al studiului este că România intră într-o perioadă în care dobânzile vor deveni tot mai sensibile nu doar la deciziile BNR, ci și la riscurile geopolitice globale și la credibilitatea fiscală internă.