ANAF apasă accelerația pe recuperarea datoriilor. Sume uriașe intră la buget din executări silite

Presiunea pe contribuabilii cu restanțe fiscale a crescut vizibil în ultimul an, pe fondul intensificării acțiunilor derulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Datele oficiale indică o amplificare a mecanismelor de recuperare a creanțelor, cu efect direct în creșterea sumelor colectate la bugetul de stat.

În 2025, instituția a reușit să încaseze 27,26 miliarde de lei prin executări silite, marcând un salt semnificativ față de cele 21,53 miliarde de lei raportate în 2024. Diferența reflectă nu doar o intensificare a măsurilor de control și recuperare, ci și o eficiență mai mare în aplicarea procedurilor legale disponibile. Această evoluție vine într-un context economic în care disciplina financiară este atent monitorizată, iar întârzierile la plată sunt sancționate mai rapid și mai ferm. Executarea silită rămâne una dintre principalele pârghii utilizate de autorități pentru a reduce nivelul arieratelor și pentru a asigura fluxuri constante la buget.

Crește numărul somațiilor. Contribuabilii mici, în centrul presiunii fiscale

Un indicator clar al intensificării acțiunilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală este numărul tot mai mare de somații emise. În 2025, instituția a transmis 3,2 milioane de somații, în creștere față de aproape 3 milioane în anul precedent. Aceste documente reprezintă etapa preliminară a executării silite și sunt adresate atât persoanelor fizice, cât și companiilor care nu și-au achitat obligațiile fiscale.

Scenariul care îngheață regiunea: centrala nucleară ce poate declanșa un dezastru fără precedent

18:18

Strategia BNR: de ce aurul nu mai este prioritar pentru România

17:17

Mecanismele utilizate pentru recuperarea datoriilor sunt variate și aplicate gradual. Poprirea conturilor bancare sau a veniturilor este una dintre cele mai frecvente măsuri, la care se adaugă instituirea sechestrelor asupra bunurilor mobile și imobile. Aceste instrumente sunt activate în funcție de nivelul datoriei și de comportamentul contribuabilului.

Mutare a poverii fiscale restante

Structura arieratelor s-a modificat semnificativ în decursul unui an. La finalul lui 2025, contribuabilii mici concentrau 51,9% din totalul restanțelor recuperabile, în creștere de la 44% la sfârșitul lui 2024. Această schimbare indică o mutare a poverii fiscale restante către segmentul cu resurse mai reduse.

În același timp, contribuabilii mijlocii au ajuns să reprezinte 19,3% din arierate, în scădere de la 24,9%, iar marile companii au coborât la 15,8%, față de 20,1% anterior. Persoanele fizice au înregistrat o creștere moderată, atingând 13% din total, comparativ cu 11% în anul precedent.