România mai are de atras 6,43 miliarde de euro din PNRR. Decizia Comisiei Europene este așteptată până la 20 noiembrie, iar miza este deficitul bugetar

România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani de care depinde atât finanțarea investițiilor aflate în derulare, cât și respectarea țintei de deficit bugetar pentru 2026.

Comisia Europeană urmează să se pronunțe asupra cererilor de plată rămase până la 20 noiembrie, în timp ce Ministerul Finanțelor avertizează că sumele aferente unor obiective și jaloane care nu vor fi validate nu vor mai putea fi recuperate din fonduri europene și vor trebui suportate din bugetul național.

România a primit 13,27 miliarde de euro din PNRR

Din valoarea totală a PNRR, autoritățile române au încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ două treimi din finanțarea aferentă Planului. Din suma primită, 8,95 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar alte 4,32 miliarde de euro provin din împrumuturi.

Datoria guvernamentală a României a ajuns la 1.205 miliarde de lei în iulie 2026. Ponderea în PIB a urcat la 60,4%

16:30

Deficitul bugetar al României a coborât la 3,82% din PIB după nouă luni. Investițiile publice au ajuns la aproape 108 miliarde de lei

12:18

Totalul include și 301,2 milioane de euro virați României la 9 octombrie 2026. Acești bani au fost aferenți unor ținte și jaloane care fuseseră suspendate din cererea de plată numărul 3.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, diferența care mai trebuie atrasă se ridică la 6,43 miliarde de euro și este împărțită între ultimele două cereri de plată ale programului. Cererea numărul 5, pentru care România solicită 2,08 miliarde de euro, se află încă în evaluarea Comisiei Europene. Cererea numărul 6, în valoare de 4,35 miliarde de euro, este ultima din cadrul Planului și a fost transmisă la 30 septembrie 2026.

Calendarul de evaluare devine esențial pentru execuția bugetară a României. Ministerul Finanțelor estimează că decizia Comisiei Europene este așteptată până la 20 noiembrie 2026, iar confirmarea finanțărilor este necesară pentru acoperirea unor cheltuieli deja realizate de stat.

Banii europeni sunt esențiali pentru respectarea deficitului

Bugetul de stat pentru 2026 a fost construit pornind de la premisa că România va atrage integral finanțările PNRR programate pentru acest an. Cheltuielile planificate pentru investiții și reforme au fost stabilite în raport cu această estimare, astfel că orice diferență între sumele prevăzute și cele efectiv primite poate pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

Ministerul Finanțelor subliniază că încasarea banilor aferenți cererilor de plată 5 și 6 este determinantă atât pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate, cât și pentru respectarea țintei de deficit. Problema apare atunci când statul a plătit lucrări, bunuri sau servicii în cadrul unor proiecte PNRR, dar Comisia Europeană nu validează ulterior țintele și jaloanele de care depinde rambursarea.

În cazul granturilor, finanțarea funcționează printr-un mecanism în care investițiile și reformele sunt plătite inițial de la bugetul național, iar sumele sunt ulterior recuperate din fondurile europene, după validarea cererilor de plată. Prin urmare, banii primiți de la Comisie permit reîntregirea bugetului de stat cu valoarea cheltuielilor eligibile.

Dacă o parte dintre sumele solicitate nu este aprobată, cheltuielile deja efectuate nu dispar și nici nu pot fi transferate automat în sarcina finanțării europene. Ele rămân suportate de statul român, iar granturile neîncasate nu mai pot compensa ieșirile de bani din buget.

Acesta este motivul pentru care Ministerul Finanțelor consideră că validarea cererilor restante are un impact direct asupra deficitului. Încasarea integrală a sumelor programate ar ajuta la acoperirea cheltuielilor asumate, în timp ce respingerea unor obiective sau jaloane ar lăsa o parte din costuri în sarcina bugetului național.

Plățile din granturi au depășit veniturile înregistrate până la sfârșitul lunii septembrie

Datele Ministerului Finanțelor arată că, până la 30 septembrie 2026, bugetul de stat înregistrase venituri de 22,27 miliarde de lei din granturile PNRR. În același interval, plățile pentru proiectele finanțate prin această componentă au ajuns la 27,19 miliarde de lei.

Diferența evidențiază importanța rambursărilor europene pentru finanțarea investițiilor deja realizate. În măsura în care cererile de plată sunt validate, sumele primite de la Comisia Europeană pot acoperi o parte din cheltuielile suportate inițial de stat. Dacă validarea nu are loc, presiunea asupra bugetului crește, întrucât cheltuielile rămân înregistrate, dar finanțarea nerambursabilă aferentă nu mai este disponibilă.

Situația granturilor trebuie însă diferențiată de cea a împrumuturilor din PNRR. Ministerul Finanțelor precizează că împrumuturile nu reprezintă venituri bugetare, ci o sursă de finanțare a deficitului, pe care instituția o consideră mai ieftină decât împrumuturile contractate de pe piață.

Plățile realizate din componenta de împrumuturi au însumat 15,74 miliarde de lei la 30 septembrie. Potrivit ministerului, aceste cheltuieli se reflectă integral în deficitul bugetar, indiferent de momentul în care România încasează tranșele aferente.

Așadar, efectul finanțării PNRR asupra bugetului diferă în funcție de natura banilor. Granturile pot acoperi ulterior cheltuielile eligibile, în urma validării europene, în timp ce împrumuturile sunt o sursă de finanțare a deficitului și trebuie rambursate conform condițiilor stabilite.

Instituțiile centrale au plătit 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene

Execuția bugetară arată un volum semnificativ de plăți pentru proiectele finanțate din fonduri europene și prin PNRR. Până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale au achitat 76,57 miliarde de lei pentru astfel de proiecte.

Suma reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde de lei aprobate pentru aceste cheltuieli prin bugetul de stat pe 2026, actualizat în cursul anului.

Din totalul plăților, 44,63 miliarde de lei au fost aferente PNRR, ceea ce corespunde unui grad de execuție de 74,2% din creditele bugetare alocate acestei componente. În interiorul sumei, plățile finanțate prin granturi au însumat 28,71 miliarde de lei, cu o execuție de 69,9%, în timp ce cele aferente împrumuturilor s-au ridicat la 15,91 miliarde de lei, reprezentând 83,6% din creditele bugetare disponibile.

Alte 31,94 miliarde de lei au fost plătite pentru proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, altele decât componenta PNRR evidențiată separat. În acest caz, gradul de execuție a ajuns la 54,6% din creditele bugetare alocate.

Ministerul Finanțelor atrage atenția că aceste date includ și fondurile europene destinate agriculturii, în special plățile directe. Acestea urmează un calendar specific, iar o parte importantă a sumelor este plătită în ultimele luni ale anului. Din acest motiv, gradul de execuție înregistrat la jumătatea lunii octombrie nu reflectă neapărat nivelul final al plăților care vor fi realizate până la închiderea exercițiului bugetar.

Rectificarea bugetară va ține cont de banii care mai pot fi încasați

Înaintea rectificării bugetare și a pregătirii bugetului pentru 2027, Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor principali de credite să actualizeze datele privind situația financiară a proiectelor PNRR.

Autoritățile trebuie să centralizeze sumele care se estimează că vor fi încasate efectiv, cheltuielile deja realizate, obligațiile de plată rămase și investițiile pentru care va fi necesară continuarea finanțării. Aceste informații urmează să fundamenteze atât deciziile privind rectificarea din acest an, cât și alocările prevăzute pentru anul viitor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, creditele bugetare destinate proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranșele care mai pot fi încasate și cu plățile ce pot fi efectuate până la 31 decembrie 2026. În această etapă, instituțiile trebuie să facă diferența între cheltuielile care pot fi achitate până la sfârșitul anului și obligațiile care vor trebui transferate în exercițiile bugetare următoare.

Cererea de plată numărul 6 este ultima tranșă a Planului. În consecință, investițiile care nu vor putea fi finalizate sau achitate în cadrul contractelor de finanțare până la sfârșitul anului nu vor putea fi bugetate ca și cum ar mai exista tranșe ulterioare ale PNRR. Plățile restante vor trebui programate în anii următori, în limita spațiului fiscal disponibil.

Această abordare poate impune o reanalizare a calendarului unor investiții, în funcție de stadiul lucrărilor, de obligațiile contractuale și de sursele de finanțare care pot fi asigurate. Ministerul nu a prezentat în comunicatul citat o listă a proiectelor care ar urma să fie reprogramate, însă a precizat că evaluarea investițiilor va constitui baza deciziilor bugetare.

Bugetul pentru 2027 va porni de la obligațiile deja asumate

Pregătirea bugetului pentru 2027 va trebui să ia în calcul atât cheltuielile recurente ale statului, cât și angajamentele rezultate din investițiile aflate în desfășurare. Ministerul Finanțelor enumeră printre elementele care trebuie incluse costurile permanente cu personalul, asistența socială și dobânzile, precum și impactul actelor normative adoptate care vor intra în vigoare sau vor produce efecte bugetare anul viitor.

La acestea se adaugă sumele rămase de plătit în baza contractelor încheiate prin PNRR și angajamentele legale aferente investițiilor publice aflate în execuție. Aceste obligații trebuie integrate în buget înainte de stabilirea spațiului disponibil pentru noi cheltuieli.

Un alt element îl reprezintă angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE, destinat finanțării unor investiții în domeniul apărării. Pentru acest instrument, România efectuase plăți de 6,34 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.

Evaluarea acestor angajamente va avea loc în paralel cu continuarea consolidării fiscale. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să stabilească mai întâi costul obligațiilor deja asumate și resursele necesare pentru continuarea proiectelor, înainte de a determina dacă există loc pentru cheltuieli suplimentare în 2027.