ANALIZĂ: Bula AI amenință economia mondială

Economia globală pare să fie prinsă într-o bulă AI, unde așteptările exagerate depășesc cu mult rezultatele reale. Totuși, bula AI promite să aducă schimbări semnificative.

Această situație ridică riscul unei crize financiare majore, cu efecte potențial mai grave decât bula dot-com din anii 2000, avertizează voci sonore din industrie.

Lichiditate în scădere la BVB, pe fondul ezitărilor investitorilor și al concentrării tranzacțiilor

21:36

România, într-o zonă economică rar întâlnită: scădere a consumului timp de cinci luni consecutive

20:36

Bula AI: pericolul unei crize financiare globale

Foto: Freepik

Programarea este un domeniu în care se spune că inteligența artificială face oamenii aproape inutili. Cu toate acestea, un studiu publicat în luna iulie de think tank-ul Model Evaluation & Threat Research (METR) a demonstrat contrariul. Programatori experimentați au îndeplinit sarcini de codare, fie cu ajutorul AI, fie fără, notează The Atlantic.

Creșterea spectaculoasă a pieței bursiere americane pare să fie alimentată aproape exclusiv de așteptările legate de productivitatea nelimitată promisă de inteligența artificială. Totuși, datele sugerează că aceste așteptări sunt premature. Dacă bula AI s-ar sparge, ar putea avea un impact mai mare decât bula dot-com de la sfârșitul anilor ’90, iar giganții tech și susținătorii lor din Silicon Valley nu vor fi singurii care vor avea de suferit.

Inițial, experții anticipau o creștere a vitezei de lucru cu circa 40% datorită AI. Participanții la studiu au estimat ulterior un plus de doar 20%. Analiza rezultatelor reale a arătat însă că utilizarea AI a încetinit activitatea cu 20% față de muncă manuală.

„Nimeni nu se aștepta la acest rezultat; nu am luat în calcul o posibilă încetinire”, a declarat Nate Rush, coautor al studiului.

Chiar dacă un singur experiment nu poate oferi un verdict definitiv, specialiștii consideră acest studiu drept cea mai riguroasă evaluare de până acum a performanței AI în condiții reale.

„Deficitul de încredere” explică paradoxul

Paradoxul poate fi explicat prin ceea ce cercetătorii denumesc „gap-ul capacitate-fiabilitate”. AI-ul poate rezolva sarcini complexe, dar nu întotdeauna cu consistența și precizia necesare mediului profesional. În experiment, programatorii au petrecut mult timp verificând și corectând codul generat de AI. Adesea, mai mult decât ar fi durat să-l scrie ei înșiși. Ei au descris procesul ca fiind „echivalentul digital al unui ucenic junior excesiv de încrezător”.

În ciuda acestor semnale, piața americană se bucură de un boom economic alimentat de AI, cu evaluări record pentru giganții tech – Alphabet, Amazon, Apple, Meta, Microsoft, Nvidia și Tesla, denumiți „Cei Șapte Magnifici”. Aceștia investesc sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură AI, mizând pe profituri uriașe.

Realitatea este, însă, diferită. Majoritatea companiilor nu au văzut un impact tangibil asupra profiturilor. Conform McKinsey & Company, peste 80% dintre companiile care utilizează AI nu au raportat beneficii financiare semnificative. Chiar și giganții tech au înregistrat scăderi ale fluxului de numerar liber.

Pericolul unei crize financiare majore

Această discrepanță sugerează că entuziasmul investitorilor a depășit potențialul tehnologiei pe termen scurt. Dacă bula AI s-a prăbuși, ar putea avea consecințe mult mai severe decât bula dot-com. Aceasta ar afecta întreaga economie și ar duce la recesiune, pierderi de locuri de muncă și încetinirea creșterii economice. De asemenea, economiștii avertizează că o astfel de criză ar putea fi amplificată de împrumuturile nereglementate care finanțează industria AI.

În anii ’90, investitorii pariau pe orice firmă cu „.com” în denumire, convinsă că internetul va revoluționa afacerile. Transformarea s-a produs, dar mulți și-au pierdut economiile în urma prăbușirii pieței.

AI-ul are potențialul să schimbe radical lumea. Dar, la fel ca electricitatea sau internetul, drumul către o adopție reală și profitabilă este probabil mai lung decât prevăd analiștii. Până atunci, optimismul nerealist rămâne o amenințare serioasă pentru economia globală. Mai ales că cercetările sugerează că firmele care încearcă să integreze AI nu au văzut nici un impact asupra profitului lor. În plus, economiștii care caută dovezi privind înlocuirea locurilor de muncă de către AI au descoperit, în mare parte, rezultate inexistente.