STUDIU: Inteligența artificială aduce o scădere de 13% a angajărilor în rândul celor între 22 și 25 de ani

Inteligența artificială, considerată de mulți drept motorul progresului tehnologic al secolului XXI, începe să-și arate și partea mai puțin prietenoasă. Un nou studiu realizat de trei cercetători de la Universitatea Stanford și citat de CNBC arată că tinerii angajați cu vârste cuprinse între 22 și 25 de ani au fost cei mai afectați de valul de automatizare, înregistrând o scădere de 13% a angajărilor din 2022 încoace, în sectoarele unde AI are cea mai mare influență.

AI-ul, un „duș rece” pentru începutul de carieră al tinerilor

Studiul, bazat pe analiza a milioane de date salariale colectate de compania ADP, arată că în domenii precum serviciile pentru clienți, contabilitate și chiar dezvoltarea software, tinerii abia intrați pe piața muncii sunt înlocuiți mai rapid decât oricare altă categorie. În aceste sectoare, algoritmii AI pot prelua cu ușurință sarcinile repetitive sau standardizate, de la gestionarea solicitărilor simple până la scrierea de cod de bază ori întocmirea de rapoarte contabile.

Pe de altă parte, colegii lor mai experimentați nu au resimțit același impact. Angajările pentru lucrătorii cu peste zece ani de experiență au rămas stabile sau chiar au crescut în aceleași domenii. Diferența se explică prin faptul că AI nu poate substitui experiența practică acumulată de profesioniști în ani de muncă, în special atunci când sunt necesare decizii complexe, negociere sau gândire strategică.

România, pe locul trei în preferințele turiștilor bulgari, după Grecia și Turcia

21:18

„Ai nevoie de un contract prenupțial, chiar dacă este inconfortabil să vorbești despre asta”

20:56

Astfel, tinerii devin categoria cea mai vulnerabilă: lipsiți de experiență practică, ei au adesea doar „cunoștințe codificate”, dobândite în școală sau facultate, iar acestea sunt exact tipul de informații pe care AI-ul le poate reproduce rapid și la costuri mult mai mici.

Unde pierd și unde câștigă tinerii în era AI

Rezultatele nu sunt, însă, uniforme pe întreaga piață a muncii. Tinerii care s-au orientat către sectoare mai puțin expuse riscului de automatizare au înregistrat chiar creșteri în angajări. Un exemplu clar este domeniul asistenței medicale, unde cererea pentru personal rămâne ridicată, iar AI are un rol mai degrabă complementar decât substitutiv.

De asemenea, rolurile de supraveghere din producție și operațiuni au cunoscut o expansiune, inclusiv pentru cei sub 25 de ani, deși ritmul de creștere a fost mai mic decât în cazul celor peste 35 de ani. Aici, experiența contează, dar tinerii pot profita totuși de oportunități, mai ales în industriile care combină procesele tradiționale cu tehnologia digitală.

Un alt aspect subliniat de cercetători este faptul că în domeniile unde AI nu înlocuiește complet oamenii, ci le amplifică productivitatea, efectele asupra nivelului angajărilor sunt mai reduse. De pildă, în anumite zone de dezvoltare software, AI ajută la automatizarea sarcinilor repetitive, dar lasă loc creativității și competențelor avansate, oferind un avantaj angajaților care știu să folosească aceste instrumente ca aliați.

O piață a muncii tot mai polarizată

Studiul Stanford, care încă așteaptă evaluarea de la alți specialiști, vine să confirme îngrijorările exprimate deja de economiști și organizații internaționale. Astfel, AI riscă să creeze o piață a muncii polarizată, în care tinerii și lucrătorii cu pregătire redusă devin primii sacrificați, în timp ce angajații seniori sau cei cu competențe rare și greu de replicat beneficiază de mai multă stabilitate.

De asemenea, se schimbă radical modul în care generația tânără își planifică viitorul profesional. Nu mai este suficientă obținerea unei diplome într-un domeniu popular precum IT sau contabilitate, dacă sarcinile de bază pot fi realizate de algoritmi. Accentul se mută pe dobândirea de competențe practice, experiență de lucru aplicată și abilități transversale, precum gândirea critică, comunicarea și capacitatea de adaptare.

În același timp, există riscul ca frustrarea tinerilor să se traducă în tensiuni sociale, pe măsură ce aceștia constată că intrarea pe piața muncii devine mai dificilă, chiar și în sectoare considerate până de curând sigure.