Analiză: Degradarea indicatorilor macroeconomici în economia României (2019-2024)

În perioada 2019-2024, economia României a traversat o serie de provocări macroeconomice, accentuate de factori interni și externi, precum pandemia de COVID-19, criza energetică, războiul din Ucraina și dezechilibrele structurale ale economiei.

Principalele aspecte ale degradării economice sunt vizibile în creșterea deficitului de cont curent, creșterea deficitului bugetar și încetinirea creșterii economice.

Analizăm aceste evoluții în comparație cu alte economii din regiune, precum Ungaria și Polonia, pentru a înțelege dinamica și contextul regional.(https://openai.com/)

Acțiunile Tesla au scăzut după un nou atac public al lui Trump la adresa subvențiilor lui Elon Musk

09:30

SUA face un pas înapoi în războiul comercial cu China și ridică restricțiile la software și etan

09:02

Deficitul de cont curent

Deficitul de cont curent reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori ai stabilității economice externe, arătând diferența dintre economiile interne și fluxurile externe.

România

În perioada 2019-2024, deficitul de cont curent al României a urmat o tendință ascendentă, atingând niveluri alarmante. În 2019, deficitul de cont curent era de aproximativ 4,8% din PIB, dar a crescut progresiv, depășind 8% din PIB, în 2022, și menținându-se ridicat în 2023-2024. Cauzele principale sunt:

1.Creșterea deficitului comercial, pe fondul importurilor masive de bunuri de consum.

2.Dependința de finanțare externă, mai ales din surse volatile (investiții de portofoliu și împrumuturi pe termen scurt).

3.Lipsa unor reforme structurale care să stimuleze exporturile și să reducă importurile.

Ungaria

Ungaria a înregistrat, de asemenea, deficite de cont curent, dar într-un ritm mai controlat. În 2022, deficitul său a crescut la 6% din PIB, în principal din cauza creșterii prețurilor energiei și a deprecierii forintului.

Cu toate acestea, Ungaria beneficiază de un sector industrial bine dezvoltat (în special industria auto), ceea ce a limitat dezechilibrele comerciale.

Polonia

Polonia a avut o performanță mai bună comparativ cu România și Ungaria, deficitul său de cont curent rămânând în general sub 3% din PIB. Exporturile puternice de produse manufacturate și servicii IT au contribuit la această stabilitate.

Deficitul bugetar

Deficitul bugetar reflectă echilibrul dintre veniturile și cheltuielile publice, fiind un indicator esențial al sustenabilității fiscale.

România

România a înregistrat un deficit bugetar persistent și ridicat în perioada analizată.

În 2019, deficitul era de 4,6% din PIB, iar pandemia de COVID-19 a amplificat dezechilibrul, acesta ajungând la 9,2% din PIB în 2020. Deși s-au făcut eforturi pentru consolidarea fiscală, deficitul a rămas peste 5% din PIB, în 2023-2024. Cauzele principale sunt:

1.Cheltuielile rigide cu pensiile și salariile din sectorul public.

2.Creșterea cheltuielilor cu apărarea și energia, în contextul războiului din Ucraina.

3.Colectarea ineficientă a veniturilor fiscale (aproximativ 27% din PIB, mult sub media UE).

Ungaria

Ungaria a avut un deficit bugetar similar în 2020 (aproximativ 8% din PIB), dar a reușit să-l reducă la aproximativ 4,9% din PIB, în 2023. Regimul autoritar al lui Viktor Orbán a impus măsuri stricte de austeritate, inclusiv taxe suplimentare asupra sectorului privat.

Polonia

Deficitul bugetar al Poloniei a fost relativ mai bine gestionat. În 2020, acesta a atins 7% din PIB, dar s-a redus rapid în anii următori, ajungând la 3,8% din PIB în 2023. Polonia beneficiază de o bază fiscală mai largă și de o economie diversificată, ceea ce îi permite să mențină dezechilibrele sub control.

Creșterea economică

Creșterea economică este un indicator central pentru sănătatea unei economii, reflectând dinamica producției și a veniturilor.

România

După o creștere solidă de 4,1% în 2019, economia României a intrat în recesiune în 2020 (-3,7%), dar a recuperat rapid în 2021 (+5,9%). Totuși, creșterea economică a încetinit ulterior, ajungând la aproximativ 2,5%, în 2023, din cauza inflației ridicate și a incertitudinilor geopolitice. Consumul privat, care a fost principalul motor al creșterii, și-a pierdut din viteză, iar investițiile publice au fost afectate de absorbția slabă a fondurilor europene.

Ungaria

Ungaria a avut o dinamică economică similară. După o contracție de 4,7%, în 2020, economia a crescut rapid în 2021, dar a încetinit la 1,5%, în 2023, din cauza politicilor restrictive și a scăderii investițiilor străine.

Polonia

Polonia a fost rezilientă, fiind singura țară din UE care a evitat recesiunea în 2020 (-2% creștere negativă). Economia sa a crescut constant în anii următori, ajungând la aproximativ 3% în 2023, susținută de exporturi și investiții străine directe.

Analiză comparativă și concluzii

România se află într-o poziție mai vulnerabilă, comparativ cu Ungaria și Polonia, având deficite gemene (deficit bugetar și de cont curent) mult mai ridicate și o creștere economică mai lentă. Principalele diferențe se datorează:

1. Structurii economice: Ungaria și Polonia au baze industriale mai solide, în timp ce România depinde excesiv de consumul privat.
2. Politicilor fiscale: România nu a implementat măsuri fiscale eficiente pentru a reduce deficitul.
3. Absorbției fondurilor europene: Polonia excelează în utilizarea fondurilor europene, ceea ce stimulează investițiile.

În concluzie, pentru a evita deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici, România trebuie să adopte reforme structurale, să îmbunătățească colectarea fiscală și să reducă dezechilibrele externe prin diversificarea economiei și stimularea exporturilor.

Comparativ cu Ungaria și Polonia, România are nevoie de o strategie economică mai coerentă și sustenabilă. (Analiza a fost elaborată de AI. Acuratețe 99,9 la sută la redactare, structură tematică, logica ideilor, corectitudine lingvistică și gramaticală și de punctuație, care nu necesită intervenția inutilă umană). https://openai.com/