Analiză Financial Times: cum a pierdut Ucraina sute de milioane de dolari în contracte eșuate pentru armament

„Lanțul de aprovizionare era deja problematic, iar stocurile din întreaga lume erau practic epuizate”, spune Will Somerindyke, un fost broker Merrill Lynch. „Toți încercau să pună mâna pe aceleași lucruri. Era foarte asemănător cu ceea ce s-a întâmplat în perioada Covid, când prețurile pentru măști scăpaseră de sub control”.

În acest context, când Regulus i-a propus lui Oleksiy Petrov, pe atunci director al Spetstechnoexport, să furnizeze zeci de mii de proiectile de 155 mm, ucraineanul a acceptat imediat. O parte dintre aceste muniții proveneau de la un producător de stat dintr-o țară cu legături strânse cu Rusia, precizează sursa citată, țară care nu suferea de aceleași lipsuri în materie de materii prime și componente. Petrov spune că executivii Regulus au dat asigurări că se pot descurca cu orice complicații politice, cu ajutorul contactelor lor din Departamentul de Stat al SUA.

Curând, Regulus a semnat un contract cu compania ucraineană Spetstechnoexport, în valoare de până la 1,7 miliarde de dolari, în funcție de livrări, unul dintre cele mai mari acorduri de achiziții militare din timpul războiului.

Regulus afirmă că toate activitățile sale s-au desfășurat sub supravegherea Direcției pentru Controlul Comerțului cu Tehnologii de Apărare a Departamentului de Stat al SUA, autoritatea care reglementează exporturile americane de tehnologii de apărare și echipamente militare.

Spetstechnoexport susține că a efectuat plăți în avans și depozite în valoare totală de 162,6 milioane de dolari către Regulus pentru a acoperi o parte a contractelor privind obuzele de 155 mm, plus alte plăți în valoare de 14 milioane de euro.

Dar compania de stat ucraineană acuză Regulus că a încălcat termenii contractuali și că nu a returnat banii. Spetstechnoexport susține că, începând din septembrie 2024, Regulus a încetat orice contact și nu a mai răspuns scrisorilor. Oficialii ucraineni cred că Regulus a folosit avansul pentru a investi în fabrici de producție, printre altele. „Au folosit banii pe care le-am trimis… pentru a-și cumpăra active noi”, afirmă Petrov.

Spetstechnoexport încearcă acum să recupereze sumele pretinse prin arbitraj internațional.

Regulus respinge ferm aceste acuzații și susține că a continuat să livreze cantități semnificative de muniție către Ucraina. Compania afirmă că a investit într-o gamă largă de resurse logistice, inclusiv în producție și transport, pentru a putea onora contractele mari.

„Există un singur criteriu al eficienței: să aduci rapid o mare cantitate de arme pe front și să le pui la dispoziția forțelor armate. Nu mă interesează altceva.”

Compania americană susține, de asemenea, că de fapt Spetstechnoexport nu a plătit avansul contractual de aproximativ 500 de milioane de dolari — adică 30% din valoarea totală — achitând doar în jur de 100 de milioane. Regulus mai afirmă că a fost victima disfuncționalităților și a conflictelor interne dintre diferiți actori din sistemul ucrainean de achiziții.

„Sincer, simt că am fost prinși la mijloc între Ministerul Apărării și stat, și că ne-am aflat acolo din simplul motiv că am fost cel mai mare contractor”, spune Somerindyke. „Indiferent de ce se întâmplă în Ucraina, noi am continuat să livrăm.”

Potrivit acestuia, Regulus a fost nevoită să acopere din propriile fonduri diferența de avans pentru a continua livrările către Ucraina. „A fost o sursă majoră de stres financiar pentru compania noastră… ne-am îndatorat destul de mult”.