În timp ce majoritatea consumatorilor își reduce cheltuielile și alege produse mai ieftine, cumpărăturile bogaților continuă să pompeze bani în industria de lux. De la mașini sport la saloane exclusiviste și eșarfe de mătase, achizițiile ultra-bogaților nu doar sfidează realitatea economică, ci susțin, cel puțin temporar, stabilitatea unor sectoare întregi.
Într-un peisaj economic influențat tot mai mult de inflație, tarife și consum în scădere, elitele financiare ale lumii par să locuiască într-un univers paralel. Branduri de lux precum Ferrari, Hermes și Brunello Cucinelli raportează vânzări și prognoze optimiste, în contrast evident cu problemele retailerilor mass-market. Ferrari își menține perspectivele financiare pentru 2025, Hermes își permite să crească prețurile pentru a compensa taxele vamale americane, iar Brunello Cucinelli estimează o creștere de 10% a vânzărilor în acest an și în 2026.
Această realitate reflectă o rețetă clară a luxului care funcționează: exclusivitate, calitate și raritate. Clienții Ferrari trebuie să aștepte pentru mașinile lor, cei ai Hermes așteaptă ani întregi pentru un Birkin, iar o haină de la Cucinelli poate costa și 8.500 de dolari. Aceste produse nu sunt doar obiecte, ci simboluri ale statutului, și par imune la crizele economice obișnuite. De altfel, indicele bursier european al companiilor de lux a depășit S&P 500 cu 80 de puncte procentuale în ultimul deceniu.
Acest fenomen nu se limitează la modă sau automobile. Hotelurile exclusiviste au înregistrat o creștere de 6% a veniturilor pe cameră, în timp ce alte unități de cazare raportează scăderi. Cluburile de fitness premium, cum ar fi Life Time, încasează minim 200 de dolari pe lună per abonament și au crescut spectaculos pe bursă cu 85% din 2021 până acum. În același interval, rețeaua de săli low-cost Planet Fitness a crescut cu doar 28%.
Discrepanța e evidentă: în timp ce bogații consumă fără griji, restul societății își restrânge bugetele. Potrivit Moody’s Analytics, cei mai bogați 10% dintre americani și-au crescut cheltuielile cu 58% între 2020 și 2024. Ceilalți abia au reușit să țină pasul cu o inflație de 21%. Datele Rezervei Federale americane confirmă această tendință: averea celor mai bogați 10% a crescut cu 40% (peste 30 de trilioane de dolari) în aceeași perioadă, scrie Reuters.
Potrivit unei analize realizate de UBS, 1,5% dintre cei mai bogați oameni dețin aproximativ 214 trilioane de dolari, aproape jumătate din averea globală. Prin contrast, cei mai săraci 40% din populația lumii dețin doar 2,4 trilioane de dolari. Această polarizare economică are efecte directe asupra pieței de consum: giganți retaileri precum Target și Macy’s raportează că tot mai mulți clienți aleg produse mai ieftine. Iar introducerea unor tarife vamale suplimentare riscă să agraveze situația.