Analiză S&P: România riscă retrogradarea la categoria „junk” în scenariul unui șoc al prețului petrolului. Care este pragul critic

Gigantul S&P Global Ratings a avertizat că ratingul suveran al României ar putea fi retrogradat în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor, în scenariul unui șoc al prețului petrolului. 

Riscul a fost analizat într-un raport publicat de S&P Global cu o zi înainte de anunțul așteptat vineri, 3 aprilie, cu privire la evaluarea ratingului de țară. În prezent, România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu un rating BBB- și perspectivă negativă.

Scenariul unui șoc al prețului petrolului ar putea retrograda România la „junk”

Scenariul unui șoc al prețului petrolului poate afecta țările cu venituri medii din Europa Centrală şi de Est (CEE) care sunt dependente de hidrocarburile importate pentru 57% din consumul lor final de energie, se arată în analiza publicată joi de S&P Global. 

Ucrainenii își consolidează poziția în UE: investiție strategică majoră într-o fabrică din România

12:32

Aluminiul atinge maxime istorice: criza din Golful Persic zdruncină piața globală

10:24

Cele şapte economii incluse în raport – Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia (CEE5), Serbia şi Turcia – reprezintă un PIB combinat de aproximativ 4.000 miliarde de dolari, o economie aproximativ de mărimea Japoniei.

„Efectele scenariului nostru de stres privind prețul petrolului asupra ratingurilor suverane din Europa Centrală și de Est sunt neliniare și depind de rezervele de rezervă disponibile și de răspunsurile politice. Cele cu o capacitate internă considerabilă de generare de energie, cum ar fi România, sau cu un mix energetic bazat pe cărbune, de exemplu Polonia, s-ar putea confrunta cu implicații macroeconomice relativ mai puțin pronunțate. În cazul României, însă, o creștere mai slabă a PIB-ului și a veniturilor fiscale mai slabe ar putea reduce sprijinul politic pentru consolidarea fiscală”, notează S&P.

Prețul petrolului pune presiune pe cifrele macro

S&P Global Ratings avertizează că un șoc petrolier poate slăbi creșterea economică, poate amplifica dezechilibrele externe și poate crește presiunea asupra ratingurilor suverane din regiune. În cazul României, vulnerabilitatea este cu atât mai mare cu cât economia intră în această nouă fază de tensiune energetică având deja un rating aflat la limita inferioară a categoriei investment grade și un outlook negativ.

S&P spune, în rezumatul public al analizei, că în scenariul unui șoc al prețului petrolului, creșterea reală a PIB-ului ar slăbi în medie cu 1,1 puncte procentuale în 2026 în cele șapte economii din Europa Centrală și de Est analizate, grup în care este inclusă și România. Pentru București, această concluzie este relevantă nu doar macroeconomic, ci și din perspectiva riscului suveran: o economie care încetinește, dar plătește mai mult pentru energie și combustibili, colectează mai greu venituri bugetare și își finanțează mai greu deficitele.

De ce criza petrolului lovește mai puternic o economie ca România

În esență, șocul petrolului se transmite în România pe mai multe canale simultan. Primul este cel al inflației: scumpirea carburanților împinge în sus costurile de transport și se propagă rapid în prețurile din economie. Al doilea este canalul extern: o factură energetică mai mare pune presiune pe importuri și, implicit, pe deficitul de cont curent. Al treilea este canalul fiscal: când statul încearcă să amortizeze șocul prin plafonări, compensări sau alte intervenții, nota de plată ajunge, direct sau indirect, în buget.

Aceste mecanisme contează cu atât mai mult cu cât România nu pornește de la o poziție confortabilă. BNR arăta în Raportul asupra stabilității financiare din 2025 că deficitul de cont curent al României a ajuns la 8,4% din PIB în 2024, într-un context în care importurile au fost alimentate inclusiv de consumul intern ridicat. Cu alte cuvinte, orice nou șoc pe energie sau combustibili lovește o economie care are deja un dezechilibru extern ridicat.

Conflictul din Orientul Mijlociu a schimbat scenariul de bază cu scenariul de stres

În scenariul de bază al S&P, în care cotaţia barilului de petrol Brent va fi în medie de 80 dolari în 2026 şi va scădea la 65 dolari în 2027, România ar avea o rată a inflaţiei de 7,3% în 2026, 4,5% în 2027 şi 3,8% în 2028. Deficitul de cont curent ca procent din PIB ar urma să se situeze la 7% în 2026, 6% în 2026 şi 5,7% în 2028, în timp ce deficitul bugetar ca procent din PIB era prognozat la 6,5% în 2026, 5,5% în 2026 şi 4,5% în 2028. Creşterea economiei urma să se situeze la 0,2% anul acesta, 2,7% anul viitor şi 2,3% în 2028.

În scenariul de stres, unde cotaţia barilului de petrol Brent va fi de 130 dolari în 2026 şi va scădea la 100 dolari în 2027, România ar avea o rată a inflaţiei de 9% în 2026, 6% în 2027 şi 4% în 2028, potrivit cifrelor agenției de rating. Deficitul de cont curent ca procent din PIB ar urma să se situeze la 8,2% în 2026, 7,4% în 2026 şi 7,3% în 2028, în timp ce deficitul bugetar ca procent din PIB era prognozat la 7,7% în 2026, 6,5% în 2026 şi 6% în 2028. Economia ar urma să înregistreze un declin de 1% anul acesta, urmând să crească la 2,5% anul viitor şi 2% în 2028.

Unde se află România în analiza S&P

S&P a menținut România la BBB-/A-3, adică pe ultima treaptă recomandată investițiilor, iar perspectiva este negativă. În ultima evaluare publică relevantă, agenția spunea că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Mai mult, S&P a semnalat explicit că o retrogradare ar putea veni dacă persistă dezechilibre precum inflația ridicată sau deficitele substanțiale de cont curent.

Aici apare legătura directă dintre prețul combustibilului și ratingul de țară. Un petrol mai scump nu retrogradează automat România. Dar poate agrava exact acei indicatori pe care agenția îi urmărește deja cu atenție: inflația, contul curent, costul finanțării și capacitatea Guvernului de a-și corecta deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, combustibilul mai scump devine relevant pentru rating atunci când se transformă dintr-un șoc de preț într-un factor care prelungește dezechilibrele macroeconomice.

„Din 2022, consumul energetic al țărilor din Europa Centrală și de Est a scăzut, fluxurile de energie s-au diversificat, iar inflația a revenit la țintă, cu excepția României și Slovaciei. În plus, majoritatea guvernelor au redus subvențiile energetice introduse în 2022, în timp ce rezervele valutare ale băncilor centrale au crescut.

Dincolo de acestea, statele membre UE din Europa Centrală și de Est urmează să primească transferuri considerabile din partea UE în cadrul facilității de redresare și reziliență (RRF) și al facilităților de acțiune de securitate pentru Europa (SAFE). De asemenea, acestea vor beneficia de finanțare regulată a coeziunii, care va sprijini investițiile și creșterea în perioada 2026-2027”, notează S&P în raportul citat.

Presiunea nu vine doar din pompă, ci și din finanțarea statului

Piața vede deja România ca pe unul dintre cele mai fragile cazuri din regiune din punctul de vedere al echilibrelor fiscale. Reuters nota în 2025, citând evaluările S&P, că o deteriorare a mediului politic și fiscal poate afecta inclusiv sursele externe de finanțare ale statului român. Într-un asemenea context, un șoc petrolier de durată complică și mai mult ecuația: inflația mai mare poate ține sus dobânzile, randamentele cerute investitorilor pot rămâne ridicate, iar costul refinanțării datoriei publice poate crește.

Aceasta este miza reală. Nu faptul că benzina și motorina se scumpesc cu câțiva zeci de bani peste noapte, ci riscul ca un val energetic mai lung să alimenteze o combinație toxică pentru rating: creștere economică mai slabă, inflație mai persistentă, deficit extern ridicat și consolidare fiscală întârziată.

Semnalul de alarmă pentru București

Guvernul român a reacționat deja la presiunea din piața carburanților, anunțând măsuri precum plafonarea adaosului comercial la combustibili și limitarea exporturilor pentru șase luni. Dar astfel de măsuri pot cumpăra timp, însă nu pot elimina vulnerabilitatea structurală.

Mesajul de fond al analizei S&P este clar: în Europa Centrală și de Est, un nou șoc al petrolului nu lovește economiile de la zero, ci peste un strat deja existent de riscuri geopolitice, fiscale și externe. Pentru România, asta înseamnă că scumpirea combustibilului nu mai este doar o temă socială sau electorală. Devine o variabilă care poate influența percepția agențiilor de rating asupra sustenabilității financiare a statului.

Dacă petrolul rămâne sus mai mult timp, iar Guvernul nu reușește să reducă simultan deficitul bugetar și dezechilibrul extern, România riscă să intre într-o zonă în care fiecare nou șoc energetic apasă nu doar pe consumatori, ci și pe statutul său de emitent investment grade. Iar pentru o economie care se află deja la BBB- cu perspectivă negativă, marja de eroare nu este largă.