Mugur Isărescu avertizează: conflictul din Orientul Mijlociu poate zdruncina economia României

Prelungirea tensiunilor din Orientul Mijlociu riscă să producă efecte economice majore, inclusiv asupra României, avertizează guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței regionale „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de The Economist, într-un context global marcat de incertitudine și volatilitate.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu subliniază că economia României, deși a demonstrat reziliență în ultimii ani, rămâne vulnerabilă la șocurile externe, iar escaladarea conflictelor geopolitice poate amplifica presiunile existente.

Inflația și energia, principalele riscuri pentru economie

Potrivit guvernatorului, unul dintre cele mai sensibile canale prin care conflictul ar putea afecta economia este creșterea prețurilor la energie. Evoluțiile din Orientul Mijlociu pot genera noi scumpiri, cu impact direct asupra inflației și, implicit, asupra puterii de cumpărare.

Industria Chinei dă semne de revenire după două luni dificile, dar riscurile globale persistă

15:56

Taxe mai mari, rezultate modeste: veniturile statului nu cresc semnificativ

13:22

După o perioadă de scădere a inflației, aceasta a revenit pe o traiectorie ascendentă pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv majorări de taxe și fluctuații ale prețurilor la energie. În acest context, BNR este nevoită să rămână vigilentă pentru a evita reaprinderea presiunilor inflaționiste.

Isărescu avertizează că, pe lângă energie, conflictul poate afecta și perspectivele de creștere economică, dar și apetitul investitorilor pentru risc, ceea ce ar putea influența negativ piețele financiare.

Vulnerabilități structurale persistente

În analiza prezentată, guvernatorul BNR a evidențiat o serie de probleme structurale ale economiei românești. Printre acestea se numără deficitul de cont curent, dezechilibrele fiscale și dependența de finanțarea externă. Aceste vulnerabilități devin mai vizibile în perioade de incertitudine globală, când costurile de finanțare pot crește, iar fluxurile de capital pot deveni mai volatile.

În același timp, economia României continuă să fie susținută de investiții, fonduri europene și o piață a muncii relativ solidă, însă ritmul de creștere este mai moderat comparativ cu anii anteriori.

Politica monetară, între stabilitate și creștere

În fața acestor provocări, Banca Națională a României trebuie să găsească un echilibru dificil între combaterea inflației și susținerea activității economice. Deciziile sunt luate pe baza unei analize extinse a datelor economice interne și externe, precum și a scenariilor de risc, iar comunicarea transparentă este considerată esențială pentru menținerea încrederii în piață.

Guvernatorul a explicat că banca centrală urmărește ancorarea așteptărilor inflaționiste și menținerea stabilității financiare, fără a afecta excesiv creditarea sau consumul. În același timp, stabilitatea cursului de schimb rămâne o prioritate, într-un regim flexibil.

„Inflația, care a atins un vârf sub impactul șocurilor asupra prețurilor energiei și alimentelor după Covid-19, s-a aflat pe o traiectorie descendentă până vara trecută, când a reapărut ca urmare a unor șocuri de ofertă (prețurile energiei și creșterea taxelor) generate de măsurile de ajustare fiscală. Conform celor mai recente evaluări privind perspectiva inflației, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor continuă să necesite vigilența noastră. Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative – inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever. Cu toate acestea, ajustarea fiscală trebuie să continue. Este adevărat că atunci când inflația accelerează, puterea de cumpărare se erodează; când riscurile geopolitice cresc, economisirea precaută se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează”, a declarat Mugur Isărescu.

Ajustarea fiscală și reformele, esențiale în contextul actual

Isărescu atrage atenția că politica monetară nu poate acționa singură. Pentru a asigura stabilitatea macroeconomică, este necesară o consolidare fiscală graduală și credibilă, alături de continuarea reformelor structurale.

Absorbția fondurilor europene și creșterea productivității sunt văzute ca elemente-cheie pentru menținerea traiectoriei de convergență către Uniunea Europeană.

În același timp, menținerea încrederii investitorilor internaționali și asigurarea unor condiții sustenabile de finanțare sunt considerate esențiale pentru echilibrul economic.

Un context global complicat pentru băncile centrale

Pe fondul tensiunilor geopolitice și al interacțiunii dintre politicile economice și cele comerciale, băncile centrale sunt nevoite să gestioneze riscuri din ce în ce mai complexe.

Guvernatorul BNR a subliniat că rolul instituției nu este de a elimina incertitudinea, ci de a preveni transformarea acesteia în instabilitate economică. În acest sens, cooperarea la nivel european și coordonarea politicilor devin esențiale, mai ales într-un context în care evoluțiile externe pot avea efecte rapide asupra economiilor naționale.

„În contextul global actual, coordonarea la nivel european este la fel de vitală. Pe măsură ce tensiunile geopolitice se intersectează cu politicile economice – fie prin sancțiuni, măsuri comerciale sau programe strategice de investiții – băncile centrale trebuie să evalueze cu atenție efectele de runda a doua asupra inflației și stabilității financiare. În acest context, Banca Națională a României va continua să acționeze cu prudență, profesionalism și independență. Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuațiile pe termen scurt și să protejăm stabilitatea pe termen lung”, a punctat Mugur Isărescu.