Asistenții conversaționali AI pot modela semnificativ intențiile de vot

Asistenții conversaționali bazați pe AI pot să modeleze în mod surprinzător intențiile de vot ale utilizatorilor.

Două studii recente evidențiază impactul semnificativ pe care aceste tehnologii îl pot avea asupra orientării politice și percepțiilor publice, chiar și atunci când oferă informații inexacte.

Asistenții conversaționali bazați pe AI pot altera intențiile de vot ale alegătorilor

Foto: Unsplash

România, printre campioanele scumpirilor la carburanți în Uniunea Europeană

19:48

Creditele pentru locuințe devin mai accesibile în Europa, iar Bucureștiul urcă spectaculos în clasament

14:33

Asistenții conversaționali bazați pe inteligența artificială se pot dovedi extrem de eficienți în a determina alegătorii să-și modifice opțiunile politice. Și asta, chiar și atunci când informațiile furnizate sunt incorecte. Aceasta este concluzia a două studii, publicate joi în revistele Science și Nature, informează Agerpres, preluată de Techrider.ro.

Cercetările arată că unii respondenți își schimbă preferințele de vot după ce interacționează cu un asistent AI programat să-i convingă. Experimentele s-au desfășurat în Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Polonia. Participanții au fost întrebați despre preferințele lor pentru un candidat față de altul, pe o scară de la 0 la 100.

Ulterior, interacțiunile cu modele de inteligență artificială generativă, ca GPT-4 și DeepSeek, versiunea chineză, au demonstrat că aceste programe AI pot influența opiniile politice ale utilizatorilor. Spre exemplu, susținătorii lui Donald Trump au înregistrat o creștere de 4 puncte a scorului pe scala de 100 de puncte comparativ cu adversara sa Kamala Harris.

Experimente similare au fost realizate pe alegătorii opoziției din Canada și Polonia, înainte de alegerile federale și prezidențiale din 2025. Acestea au arătat variații mai mari, cu schimbări de până la 10 puncte după interacțiunea cu un astfel de asistent AI.

Chatbot-uri mai puțin persuasive

David Rand, profesor de științe informaționale la Universitatea Cornell și unul dintre principalii autori ai studiilor, afirmă că aceste efecte pot influența o proporție semnificativă a deciziilor de vot.

„Când am întrebat oamenii cum ar vota dacă alegerile ar avea loc astăzi, aproximativ unul din zece respondenți din Canada și Polonia și-a schimbat părerea. În Statele Unite, aproximativ unul din 25 a făcut același lucru”, a declarat el, menționând totuși că „intențiile de vot nu se reflectă întotdeauna în voturile reale”.

Studiile au evidențiat că cea mai eficientă tactică a chatbot-urilor era „să fie politicoase și să ofere dovezi”. Și asta, chiar dacă, în unele cazuri, faptele prezentate erau incorecte. Chatbot-urile care evitau probele factuale s-au dovedit a fi mai puțin persuasive în schimbarea opțiunilor de vot.

O monitorizare realizată la o lună după experiment a arătat că efectul persuasiv s-a redus la jumătate în Regatul Unit. În schimb, în SUA, acesta s-a diminuat cu două treimi.

„În științele sociale, orice dovadă a unui efect persistent după o lună este relativ rară”, a subliniat David Rand.