Aurul din Africa și Amazon atrage infractori, trupe paramilitare și „narco-mineri”

Creșterea istorică a prețului aurului inspiră și motivează tot felul de oameni, de la infractori, la bande sau trupe paramilitare care se reconvertesc în căutători de aur, cu toții interesați de exploatările ilegale din toate colțurile lumii, fie în Amazon, în sud-estul Asiei sau în Sudan. Locuitorii din Stilfontein, un orășel liniștit din Africa de Sud, înconjurat de galerii care au fost părăsite încă din perioada de glorie a mineritului, au observat în ultima vreme nou-veniți ciudați, care produc tensiune și teamă în comunitate, scrie Financial Times într-o amplă analiză dedicată noului El Dorado și celor care se lasă fascinați, în epoca digitală, de vechea febră, se pare că nestinsă, cea a aurului.

„Le vedem mașinile încărcate cu arme și echipamente”, spune un proprietar de magazin din localitate, descriind infractori înarmați, care au început să frecventeze magazinele de bricolaj din Stilfontein. „Nu sunt de aici. Vin doar pentru câteva zile și apoi dispar”.

Acești gangsteri, scrie Financial Times, au venit să profite din plin de o economie subterană, brutală dar înfloritoare: mii de mineri săraci lucrează în galeriile abandonate ale Africii de Sud — cândva printre cele mai profitabile din lume — în timp ce grupări criminale se luptă pentru control.

Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025

14:16

Inflația în 2025. Ce țări au pierdut cel mai mult din puterea de cumpărare anul acesta

13:25

„Au loc mini-războaie în subteran”, spune Louis Nel, consultant sud-african în securitatea minieră. „Se luptă între ei, folosesc dispozitive explozive improvizate (IED)”, mai spune el.

Foto: Unsplash

Crimă Organizată S.A.

Așa arată fața întunecată a goanei după aur din secolul XXI, un timp în care grupări criminale din Africa sub-sahariană, Asia de Sud-Est și din adâncul Amazonului se năpustesc în zona obscură și promițătoare a mineritul ilegal, pentru a alimenta una dintre cele mai profitabile piețe ale ultimilor ani. Valoarea aurului s-a triplat în ultimul deceniu. Doar de la începutul acestui an a crescut cu peste 25%, având în vedere că investitorii, ba chiar și statele, caută un refugiu în fața războaielor comerciale, a inflației și a tensiunilor geopolitice.

Caracterul fungibil al aurului — care îl face ușor de spălat în huburi de tranzacționare și rafinare, precum Emiratele Arabe Unite și Elveția — a transformat mineritul într-un magnet pentru toți, de la Clan del Golfo, cea mai mare grupare armată din Columbia, până la taberele aflate în conflict în războiul civil devastator din Sudan, comentează sursa citată.

Mai mulți bani din aurul ilegal decât din droguri

Estimările variază, dar industria minieră ilegală valorează anual zeci de miliarde de dolari, scrie Financial Times. ONU afirmă că grupările de crimă organizată sunt „încadrate” în adevărate lanțuri de aprovizionare extrem de bine puse la punct. ONG-ul SwissAid estima, anul trecut, că 435 tone de aur — echivalentul a 31 miliarde de $ la acea vreme — au fost scoase ilegal din Africa în 2022, dublu față de acum un deceniu. În Peru, cel mai mare producător de aur din America de Sud, autoritatea de reglementare financiară a calculat că peste 40% din exporturile de aur de 15 miliarde $ din 2023 au fost ilegale.

„Organizațiile criminale fac mai mulți bani din comerțul cu aur decât din droguri”, spune Sasha Lezhnev, consilier la The Sentry, o organizație de investigație care încearcă să dezmembreze rețelele, bande de profitori de pe urma conflictelor armate. „Este o afacere uriașă”.

Foto: Unsplash

Amazonul: de la cocaină la aur

Forțele globale ale pieței negre, de cele mai multe ori reunite, își fac simțită prezența și în America de Sud, unde pădurea Amazonului este în prima linie a ascensiunii așa-numiților „narco-mineri”.

„Grupările criminale au venit în Amazon pentru cocaină, folosind aceste teritorii izolate drept ascunzători pentru laboratoare de droguri și coridoare de trafic”, spune Bram Ebus, co-director al platformei investigative Amazon Underworld. „Dar au rămas pentru aur”.

Zona amazoniană a Braziliei a găzduit multă vreme mineritul artizanal, adesea neautorizat, numit garimpo. De zeci de ani, acesta a fost o sursă economică vitală în locuri precum Itaituba, considerată capitala neoficială a „spălării aurului”. Un manager de garimpo arata o groapă de trei metri plină cu apă albăstruie, unde un motor pompa nămol, pe un cadru din lemn, pentru filtrare prin pânză. Se adaugă mercur, care apoi este ars, pentru a separa metalul din minereu. În 60 de zile, această instalație rudimentară a produs 2 kg de aur — circa 200.000 $ la cotațiile legale. „Oamenii vin din toată Brazilia cu visul de a se îmbogăți”, a spus el.

De la carteluri, la mafii

Printre noii veniți se numără bandele de droguri Primeiro Comando do Capital (São Paulo) și Comando Vermelho (Rio de Janeiro), care, în ultimii ani, au început să ofere securitate și arme taberelor, ba chiar să se implice direct în operațiuni miniere, comentează Financial Times. Humberto Freire, director de mediu pentru Amazon în poliția federală braziliană, a spus că traficanții de cocaină și minerii ilegali folosesc aceeași logistică: avioane ușoare și piste clandestine.

Procurorul federal Andre Porreca avertizează că garimpo-urile ilegale sunt tot mai înarmate, inclusiv cu puști AK-47 și mitraliere. Există dovezi că aurul ilegal ajunge în străinătate prin mafii italiene, comentează sursa citată. Fenomenul se extinde și în țările vecine. În Columbia, anumite tipuri de graffiti care apar pe magazine și pe casele din jur semnalează prezența Clan del Golfo în regiunea Bajo Cauca. Banda percepe taxe minerilor locali și deține chiar utilaje mari, pe care le pun la treabă pe râul Cauca.

„Toată lumea trebuie să le plătească taxă de protecție”, a spus un miner. „Nu doar minerii, ci și micii comercianți, cu toții, până la vânzătorul de empanadas”.

Clanul a ajuns să se ciocnească violent chiar și cu companii legitime, precum complexul aurifer Buritica, deținut de compania chineză Zijin Mining. Scene similare s-au produs și în Peru, unde 39 de muncitori au fost uciși în ultimii trei ani în atacuri asupra minei Poderosa.

Foto: Unsplash

Costuri umane și ecologice

Această goană criminală după aur amenință grav populațiile indigene. În Sawré Muybu, așezare a tribului Munduruku, mineritul a alungat vânatul, a poluat cu mercur râurile și a adus boli și vicii, ca să nu mai vorbim de transporturi ilegale de alcool și droguri.

„Când vine garimpo, vin și altele, cum ar fi malaria, alcoolul și drogurile”, spune bătrânul Juarez Saw. „Ne amenință modul de viață”.

Aurul ilegal ajunge rapid pe piețele globale prin huburi precum Miami, Mumbai și Hong Kong. Emiratele Arabe au devenit unul dintre cele mai mari centre de tranzacționare cu aur și, potrivit FT, un adevărat hub de spălare a metalului.

„EAU funcționează ca o mașină de spălat”, spune Marc Ummel de la SwissAid. Aurul rafinat este reetichetat ca produs în „emirate” și revândut către Elveția sau Marea Britanie.

În Africa, unde resursele naturale, conflictele și statele slabe creează teren fertil, aurul ilegal și-a găsit un excelent cartier general. În Africa de Sud, mii de mine abandonate au fost ocupate de „zama zama”, mulți fiind muncitori migranți din Eswatini și Mozambic.

Sudan: aur pentru război

Cazul cel mai distopic este, cel mai probabil, în Sudan, comentează Financial Times, un colț de lume în care profiturile din minerit au finanțat un război civil soldat cu cel puțin 150.000 de morți. Un raport ONU din 2024 arată că Forțele de Sprijin Rapid (RSF), grup paramilitar acuzat de genocid, s-au finanțat prin trafic cu aur, în schimbul căruia au reușit să cumpere arme sofisticate. Cercetătorii spun că mare parte din acest aur ajunge în UAE, care, sub presiunea internațională, a introdus totuși reguli mai stricte de „sourcing responsabil”. Totuși, în bazarul de aur din Dubai, vânzătorii recunosc că nu știu de unde vine metalul.

Foto: Hu Chen, Unsplash

Reacții guvernamentale și limitele lor

Criza sanitară și alimentară a populației Yanomami din Brazilia a expus lumii consecințele devastatoare ale mineritului ilegal. Guvernul Lula a lansat raiduri și a raportat o scădere de 98% a exploatărilor ilegale în teritoriul Yanomami. Brazilia a înăsprit și regulile de comercializare, reducând exporturile oficiale de aur cu două cincimi în 2023. Dar aplicarea legii este limitată de lipsa resurselor, dimensiunea Amazonului și complicitatea unor autorități locale. Mulți mineri ilegali revin după retragerea trupelor sau se mută peste graniță, în Guyana și Venezuela.

Există mari îndoieli că guvernele pot înfrânge rețelele criminale, tot mai bine finanțate. World Gold Council avertizează că amploarea fluxurilor ilegale, a corupției și a spălării banilor este „fără precedent”.

„Garimpo nu doar că murdărește râurile, distruge pădurea și contaminează peștii, ci servește și crimei organizate”, spune Alessandra Korap, activistă Munduruku. „Vrem ca lumea să știe asta”.