Prima pagină » Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”

Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”

Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”
Australia FOTO: Shutterstock

Australia se află în fața unei decizii strategice majore: asocierea la „Horizon Europe”, cel mai vast program global de finanțare a cercetării și inovării. Într-un context geopolitic în care știința devine vector de influență internațională, universitățile australiene îndeamnă guvernul federal să valorifice această oportunitate.

Universitățile australiene își intensifică apelurile către Guvernul federal pentru ca Australia să devină membră asociată a programului „Horizon Europe” – inițiativa-fanion a Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării, evaluată la peste 95 de miliarde de euro. Într-un moment geopolitic în care puterea științifică devine un pilon central al influenței globale, decizia de a participa sau nu la acest ecosistem transnațional nu este doar una tehnocrată, ci profund strategică.

Potrivit unui comunicat publicat de Universities Australia, principala voce instituțională a învățământului superior din țară, alăturarea Australiei la „Horizon Europe” nu ar echivala doar cu accesul la fonduri generoase, ci și cu o repoziționare sistemică în arhitectura cunoașterii globale.

Horizon Europe: Dincolo de finanțare, o rețea globală de putere și influență științifică

Lansat în 2021, „Horizon Europe” este cel mai mare program de finanțare publică a cercetării și inovării din lume, succedând inițiativa „Horizon 2020”. Obiectivul său nu este doar crearea de cunoștințe, ci și articularea acestora în politici publice concrete și soluții tehnologice viabile care să răspundă marilor crize contemporane: schimbările climatice, digitalizarea economiei, securitatea alimentară, sănătatea globală și autonomia strategică a Europei.
Studii in Australia FOTO Shutterstock

Studii in Australia FOTO Shutterstock

Deși gestionat de Uniunea Europeană, programul este deschis țărilor terțe prin mecanisme de asociere. Printre membrii non-UE deja integrați se numără Israelul, Norvegia, Elveția (în anumite domenii), Turcia și, mai recent, Canada și Noua Zeelandă. Aceste parteneriate creează premisele unui nucleu global de cercetare conectată, care transcende granițele politice tradiționale.

Pentru Australia, intrarea în acest ecosistem ar însemna acces la rețele instituționale de elită, la platforme comune de inovație și la infrastructuri de cercetare greu replicabile la nivel național.

Strategie sau izolare? De ce Australia nu mai are luxul neutralității științifice

În fața intensificării competiției tehnologice internaționale, mai ales între SUA, China și UE, poziția Australiei devine vulnerabilă fără parteneriate solide care să-i amplifice capacitatea de inovare. Economia țării, puternic dependentă de resurse și exporturi, se află în fața unei tranziții inevitabile spre industrii cu valoare adăugată ridicată. În această ecuație, cercetarea avansată nu este un lux, ci o necesitate.

Aderarea la „Horizon Europe” ar putea debloca:

  • Acces la infrastructuri europene de cercetare de clasă mondială (ex: CERN, EMBL, ESFRI);
  • Mobilitate academică și creșterea vizibilității internaționale a cercetătorilor australieni;
  • Parteneriate strategice cu universități, centre de inovație și industrii europene de frontieră;
  • Co-finanțări pentru IMM-uri high-tech australiene interesate de piețele europene.

Riscuri politice și obstacole diplomatice

În ciuda beneficiilor evidente, integrarea Australiei în „Horizon Europe” presupune negocieri complexe și ajustări legislative. Asocierea implică o contribuție financiară substanțială din partea statului australian și o armonizare a standardelor de etică, transparență și proprietate intelectuală cu normele UE.

De asemenea, aderarea ar putea pune presiune pe relațiile deja sensibile ale Australiei cu alte mari puteri, în special cu China și SUA, care percep astfel de alianțe ca pe mutări strategice într-o geometrie globală fluidă. Cu toate acestea, faptul că și Canada, un aliat tradițional al Washingtonului, s-a asociat recent cu „Horizon Europe” poate deschide calea pentru o mișcare similară a Canberrei, fără costuri geopolitice excesive.

Apelul lansat de Universities Australia reflectă un trend mai larg în diplomația academică globală: universitățile nu mai sunt doar spații de educație, ci și actori geopolitici cu interese, agende și capacitate de influență. Într-o lume post-pandemică în care încrederea în știință și în soluțiile bazate pe dovezi capătă valoare strategică, alianțele de cercetare devin instrumente de politică externă soft, cu impact direct asupra reputației internaționale a statelor.

Alte articole importante
Economia Rusiei a ajuns într-un impas: The Guardian s-a întrebat dacă Moscova se confruntă cu colapsul
Economia Rusiei a ajuns într-un impas: The Guardian s-a întrebat dacă Moscova se confruntă cu colapsul
Rusia se confruntă acum cu cea mai instabilă situație economică de la începutul invaziei sale la scară largă în Ucraina, iar o creștere suplimentară a economiei ruse pare acum puțin probabilă. La scurt timp după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, țările occidentale au impus sancțiuni Moscovei și au prezis prăbușirea economiei ruse […]
Metz (AHK România): pierderea fondurilor PNRR ar deveni un risc economic major pentru România
Metz (AHK România): pierderea fondurilor PNRR ar deveni un risc economic major pentru România
Posibila pierdere a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un risc economic major pentru România, într-un context deja fragil marcat de încetinirea creșterii economice, presiuni inflaționiste și scăderea investițiilor. Avertismentul vine din partea lui Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), care atrage atenția asupra […]
Codirlașu (CFA România): relansarea economică depinde de banii lăsați în sectorul privat, nu de taxe mai mari
Codirlașu (CFA România): relansarea economică depinde de banii lăsați în sectorul privat, nu de taxe mai mari
Relansarea economiei românești nu poate fi susținută prin majorări de taxe sau prin inflație, ci prin măsuri care să lase mai mulți bani în sectorul privat și prin reducerea cheltuielilor publice, afirmă președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. Acesta consideră că unele instrumente fiscale anunțate de autorități pot stimula investițiile, însă corecția deficitului bugetar trebuie […]
Viața devine tot mai scumpă: cât ar trebui să câștige un român pentru un trai decent
Viața devine tot mai scumpă: cât ar trebui să câștige un român pentru un trai decent
Tot mai mulți români resimt presiunea financiară de la o lună la alta, în contextul în care costurile necesare unui trai decent cresc constant, iar veniturile rămân mult sub acest nivel. Datele recente arată că un adult are nevoie de peste 4.000 de lei lunar pentru a acoperi cheltuielile minime unui trai decent, în timp […]
MOL scoate Fresh Corner din benzinării: 50 de restaurante noi în regiune, România piață-cheie
Companii
MOL scoate Fresh Corner din benzinării: 50 de restaurante noi în regiune, România piață-cheie
Grupul MOL accelerează transformarea diviziei sale de retail și gastro, anunțând planuri ample de extindere a brandului Fresh Corner în afara stațiilor de carburanți. Compania vizează deschiderea a 50 de unități independente în 2026, jumătate dintre acestea urmând să fie inaugurate în Ungaria, iar restul în celelalte piețe din regiune. Strategia marchează o etapă importantă […]
Cea mai mare bancă din Polonia: amendă uriașă
Cea mai mare bancă din Polonia: amendă uriașă
Cea mai mare instituție bancară din Polonia, PKO Bank Polski, se confruntă cu o sancțiune financiară de proporții, după ce Oficiul pentru Concurență și Protecția Consumatorilor (UOKiK) a constatat utilizarea unor clauze interzise în contractele de credit de consum. Autoritatea de reglementare din Polonia a decis amendarea băncii cu aproape 80 de milioane de zloți […]