Prima pagină » Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”

Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”

Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”
Australia FOTO: Shutterstock

Australia se află în fața unei decizii strategice majore: asocierea la „Horizon Europe”, cel mai vast program global de finanțare a cercetării și inovării. Într-un context geopolitic în care știința devine vector de influență internațională, universitățile australiene îndeamnă guvernul federal să valorifice această oportunitate.

Universitățile australiene își intensifică apelurile către Guvernul federal pentru ca Australia să devină membră asociată a programului „Horizon Europe” – inițiativa-fanion a Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării, evaluată la peste 95 de miliarde de euro. Într-un moment geopolitic în care puterea științifică devine un pilon central al influenței globale, decizia de a participa sau nu la acest ecosistem transnațional nu este doar una tehnocrată, ci profund strategică.

Potrivit unui comunicat publicat de Universities Australia, principala voce instituțională a învățământului superior din țară, alăturarea Australiei la „Horizon Europe” nu ar echivala doar cu accesul la fonduri generoase, ci și cu o repoziționare sistemică în arhitectura cunoașterii globale.

Horizon Europe: Dincolo de finanțare, o rețea globală de putere și influență științifică

Lansat în 2021, „Horizon Europe” este cel mai mare program de finanțare publică a cercetării și inovării din lume, succedând inițiativa „Horizon 2020”. Obiectivul său nu este doar crearea de cunoștințe, ci și articularea acestora în politici publice concrete și soluții tehnologice viabile care să răspundă marilor crize contemporane: schimbările climatice, digitalizarea economiei, securitatea alimentară, sănătatea globală și autonomia strategică a Europei.
Studii in Australia FOTO Shutterstock

Studii in Australia FOTO Shutterstock

Deși gestionat de Uniunea Europeană, programul este deschis țărilor terțe prin mecanisme de asociere. Printre membrii non-UE deja integrați se numără Israelul, Norvegia, Elveția (în anumite domenii), Turcia și, mai recent, Canada și Noua Zeelandă. Aceste parteneriate creează premisele unui nucleu global de cercetare conectată, care transcende granițele politice tradiționale.

Pentru Australia, intrarea în acest ecosistem ar însemna acces la rețele instituționale de elită, la platforme comune de inovație și la infrastructuri de cercetare greu replicabile la nivel național.

Strategie sau izolare? De ce Australia nu mai are luxul neutralității științifice

În fața intensificării competiției tehnologice internaționale, mai ales între SUA, China și UE, poziția Australiei devine vulnerabilă fără parteneriate solide care să-i amplifice capacitatea de inovare. Economia țării, puternic dependentă de resurse și exporturi, se află în fața unei tranziții inevitabile spre industrii cu valoare adăugată ridicată. În această ecuație, cercetarea avansată nu este un lux, ci o necesitate.

Aderarea la „Horizon Europe” ar putea debloca:

  • Acces la infrastructuri europene de cercetare de clasă mondială (ex: CERN, EMBL, ESFRI);
  • Mobilitate academică și creșterea vizibilității internaționale a cercetătorilor australieni;
  • Parteneriate strategice cu universități, centre de inovație și industrii europene de frontieră;
  • Co-finanțări pentru IMM-uri high-tech australiene interesate de piețele europene.

Riscuri politice și obstacole diplomatice

În ciuda beneficiilor evidente, integrarea Australiei în „Horizon Europe” presupune negocieri complexe și ajustări legislative. Asocierea implică o contribuție financiară substanțială din partea statului australian și o armonizare a standardelor de etică, transparență și proprietate intelectuală cu normele UE.

De asemenea, aderarea ar putea pune presiune pe relațiile deja sensibile ale Australiei cu alte mari puteri, în special cu China și SUA, care percep astfel de alianțe ca pe mutări strategice într-o geometrie globală fluidă. Cu toate acestea, faptul că și Canada, un aliat tradițional al Washingtonului, s-a asociat recent cu „Horizon Europe” poate deschide calea pentru o mișcare similară a Canberrei, fără costuri geopolitice excesive.

Apelul lansat de Universities Australia reflectă un trend mai larg în diplomația academică globală: universitățile nu mai sunt doar spații de educație, ci și actori geopolitici cu interese, agende și capacitate de influență. Într-o lume post-pandemică în care încrederea în știință și în soluțiile bazate pe dovezi capătă valoare strategică, alianțele de cercetare devin instrumente de politică externă soft, cu impact direct asupra reputației internaționale a statelor.

Alte articole importante
Promisiune imposibilă: Uniunea Europeană recunoaște că nu poate investi 600 de miliarde de dolari în SUA
Promisiune imposibilă: Uniunea Europeană recunoaște că nu poate investi 600 de miliarde de dolari în SUA
Uniunea Europeană se află în centrul unui scandal internațional după ce a admis că nu poate respecta promisiunea făcută recent de a investi 600 de miliarde de dolari în economia Statelor Unite. Deși angajamentul a fost prezentat ca o victorie diplomatică menită să evite un război comercial între cele două mari puteri economice, oficialii de […]
Electrica scrie istorie pe piața de capital. Obligațiuni verzi de 500 de milioane de euro, listate la BVB
Electrica scrie istorie pe piața de capital. Obligațiuni verzi de 500 de milioane de euro, listate la BVB
Electrica marchează un moment istoric pe piața de capital din România prin lansarea celei mai mari emisiuni de obligațiuni verzi, corporative și non-financiare, în valoare de 500 de milioane de euro, listate pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București. Evenimentul nu doar că reflectă încrederea investitorilor internaționali în stabilitatea și potențialul companiei, ci și […]
Foametea. O știință apărută între războaie rămâne relevantă și astăzi
Foametea. O știință apărută între războaie rămâne relevantă și astăzi
În anii 1940, pe măsură ce războiul se extindea în Europa și dincolo de ea, un fiziolog american a anticipat că va urma, inevitabil, o perioadă de foamete, însă a constatat că efectele unui astfel de flagel erau prea puțin cunoscute din punct de vedere științific. Ancel Keys, profesor la Universitatea din Minnesota și consultant […]
Economia superinteligenței. Cum va arăta inteligența artificială în 2030 sau 2032?
Economia superinteligenței. Cum va arăta inteligența artificială în 2030 sau 2032?
De-a lungul istoriei, una dintre cele mai sigure predicții economice era, în mare, că lucrurile vor continua cam la fel cum au mers și până atunci. Există, însă, perioade în care viitorul devine o necunoscută totală. Liderii industriei tech din Silicon Valley susțin că ne apropiem de un astfel de moment de inflexiune: în doar […]
Sindicatele germane cer salarii decente pentru românii sezonieri. „Culeg hrana Germaniei, dar abia supraviețuiesc”
Sindicatele germane cer salarii decente pentru românii sezonieri. „Culeg hrana Germaniei, dar abia supraviețuiesc”
Pe câmpurile Germaniei, acolo unde se coc sparanghelul, căpșunile și cireșele, zeci de mii de români muncesc zi de zi, în genunchi, sub ploaie sau sub soarele arzător. Fac o muncă vitală pentru siguranța alimentară a uneia dintre cele mai puternice economii europene, dar trăiesc la marginea demnității umane. În ciuda contribuției lor esențiale, românii […]
Chinezii de la Changan vor veni în Europa cu investiții de peste 2,4 miliarde de euro
Companii
Chinezii de la Changan vor veni în Europa cu investiții de peste 2,4 miliarde de euro
Producătorul de automobile Changan se pregătește de lansarea pe piața din Europa cu o investiție de peste 2,4 miliarde de euro. Gigantul auto susținut de statul chinez vizează lansarea mai multor mărci în cinci țări de pe „Bătrânul Continent”, urmând strategia de extindere la nivel global. China trimite în Europa un nou producător auto: Changan […]