Prima pagină » Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”

Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”

Australia cere un loc la masa științei globale și aderarea la programul UE „Horizon Europe”
Australia FOTO: Shutterstock

Australia se află în fața unei decizii strategice majore: asocierea la „Horizon Europe”, cel mai vast program global de finanțare a cercetării și inovării. Într-un context geopolitic în care știința devine vector de influență internațională, universitățile australiene îndeamnă guvernul federal să valorifice această oportunitate.

Universitățile australiene își intensifică apelurile către Guvernul federal pentru ca Australia să devină membră asociată a programului „Horizon Europe” – inițiativa-fanion a Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării, evaluată la peste 95 de miliarde de euro. Într-un moment geopolitic în care puterea științifică devine un pilon central al influenței globale, decizia de a participa sau nu la acest ecosistem transnațional nu este doar una tehnocrată, ci profund strategică.

Potrivit unui comunicat publicat de Universities Australia, principala voce instituțională a învățământului superior din țară, alăturarea Australiei la „Horizon Europe” nu ar echivala doar cu accesul la fonduri generoase, ci și cu o repoziționare sistemică în arhitectura cunoașterii globale.

Horizon Europe: Dincolo de finanțare, o rețea globală de putere și influență științifică

Lansat în 2021, „Horizon Europe” este cel mai mare program de finanțare publică a cercetării și inovării din lume, succedând inițiativa „Horizon 2020”. Obiectivul său nu este doar crearea de cunoștințe, ci și articularea acestora în politici publice concrete și soluții tehnologice viabile care să răspundă marilor crize contemporane: schimbările climatice, digitalizarea economiei, securitatea alimentară, sănătatea globală și autonomia strategică a Europei.
Studii in Australia FOTO Shutterstock

Studii in Australia FOTO Shutterstock

Deși gestionat de Uniunea Europeană, programul este deschis țărilor terțe prin mecanisme de asociere. Printre membrii non-UE deja integrați se numără Israelul, Norvegia, Elveția (în anumite domenii), Turcia și, mai recent, Canada și Noua Zeelandă. Aceste parteneriate creează premisele unui nucleu global de cercetare conectată, care transcende granițele politice tradiționale.

Pentru Australia, intrarea în acest ecosistem ar însemna acces la rețele instituționale de elită, la platforme comune de inovație și la infrastructuri de cercetare greu replicabile la nivel național.

Strategie sau izolare? De ce Australia nu mai are luxul neutralității științifice

În fața intensificării competiției tehnologice internaționale, mai ales între SUA, China și UE, poziția Australiei devine vulnerabilă fără parteneriate solide care să-i amplifice capacitatea de inovare. Economia țării, puternic dependentă de resurse și exporturi, se află în fața unei tranziții inevitabile spre industrii cu valoare adăugată ridicată. În această ecuație, cercetarea avansată nu este un lux, ci o necesitate.

Aderarea la „Horizon Europe” ar putea debloca:

  • Acces la infrastructuri europene de cercetare de clasă mondială (ex: CERN, EMBL, ESFRI);
  • Mobilitate academică și creșterea vizibilității internaționale a cercetătorilor australieni;
  • Parteneriate strategice cu universități, centre de inovație și industrii europene de frontieră;
  • Co-finanțări pentru IMM-uri high-tech australiene interesate de piețele europene.

Riscuri politice și obstacole diplomatice

În ciuda beneficiilor evidente, integrarea Australiei în „Horizon Europe” presupune negocieri complexe și ajustări legislative. Asocierea implică o contribuție financiară substanțială din partea statului australian și o armonizare a standardelor de etică, transparență și proprietate intelectuală cu normele UE.

De asemenea, aderarea ar putea pune presiune pe relațiile deja sensibile ale Australiei cu alte mari puteri, în special cu China și SUA, care percep astfel de alianțe ca pe mutări strategice într-o geometrie globală fluidă. Cu toate acestea, faptul că și Canada, un aliat tradițional al Washingtonului, s-a asociat recent cu „Horizon Europe” poate deschide calea pentru o mișcare similară a Canberrei, fără costuri geopolitice excesive.

Apelul lansat de Universities Australia reflectă un trend mai larg în diplomația academică globală: universitățile nu mai sunt doar spații de educație, ci și actori geopolitici cu interese, agende și capacitate de influență. Într-o lume post-pandemică în care încrederea în știință și în soluțiile bazate pe dovezi capătă valoare strategică, alianțele de cercetare devin instrumente de politică externă soft, cu impact direct asupra reputației internaționale a statelor.

Alte articole importante
DECLARAȚII EXCLUSIVE
Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European: „România, pentru Republica Moldova, este cel mai important partener din punct de vedere comercial”
Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European: „România, pentru Republica Moldova, este cel mai important partener din punct de vedere comercial”
Integrarea economică dintre România și Republica Moldova nu este doar o consecință naturală a proximității geografice, ci rezultatul unui proces mai amplu de aliniere legislativă europeană, spune Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European (EBA). Cadrul legislativ este dublat de politici de convergență instituțională și decizii strategice de investiții, adaugă executivul EBA, într-un interviu acordat în […]
Europa riscă să piardă investiţii-cheie în industria auto. Avertisment dur de la CEO-ul Stellantis
Companii
Europa riscă să piardă investiţii-cheie în industria auto. Avertisment dur de la CEO-ul Stellantis
Directorul general al grupului Stellantis, Antonio Filosa, avertizează că noul pachet de măsuri pentru industria auto, prezentat recent de Comisia Europeană, riscă să descurajeze investiţiile majore ale producătorilor în Europa. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times şi vin într-un moment de tensiune maximă pentru sectorul auto european, aflat la intersecţia dintre […]
ANALIZĂ
China accelerează cursa pentru cipuri AI proprii. Alternativa locală la Nvidia, pas decisiv pentru controlul infrastructurilor critice
Tehnologie
China accelerează cursa pentru cipuri AI proprii. Alternativa locală la Nvidia, pas decisiv pentru controlul infrastructurilor critice
Anunțul Moore Threads Technology privind lansarea unei noi generații de cipuri pentru inteligență artificială marchează un nou pas în strategia Chinei de a-și reduce dependența de tehnologiile occidentale critice. Compania, fondată de un fost executiv Nvidia, vine cu o arhitectură proprie care promite creșteri semnificative de performanță și eficiență energetică, scrie Bloomberg. Și asta într-un […]
ANALIZĂ
Giganții tech critică politicile de reglementare pentru AI promovate de „țarul cripto” de la Casa Albă
Giganții tech critică politicile de reglementare pentru AI promovate de „țarul cripto” de la Casa Albă
Efortul administrației Trump de a centraliza reglementarea inteligenței artificiale la nivel federal a declanșat o reacție neașteptată chiar în interiorul industriei tech pe care încearcă să o protejeze. Printr-un ordin executiv conceput pentru a bloca inițiativele statelor americane, Casa Albă riscă să transforme politica AI dintr-un exercițiu de coordonare economică într-un conflict politic deschis, scrie […]
Elon Musk, aproape să devină primul trilionar din istorie. Averea lui ajunge la 750 miliarde dolari
Elon Musk, aproape să devină primul trilionar din istorie. Averea lui ajunge la 750 miliarde dolari
Averea lui Elon Musk a urcat spectaculos, până aproape de 750 de miliarde de dolari, după ce o instanță americană a restabilit pachetul său salarial uriaș de la Tesla. Decizia, combinată cu evaluările în creștere ale SpaceX și xAI, îl apropie pe Musk de un prag istoric. Ar putea deveni primul trilionar al lumii. Victorie […]
Moneda viitorului în Europa: euro digital. Când intră în circulație moneda electronică
Moneda viitorului în Europa: euro digital. Când intră în circulație moneda electronică
Uniunea Europeană face pași concreți spre lansarea euro digital, moneda electronică emisă de Banca Centrală Europeană. Consiliul UE a stabilit recent modul de funcționare, iar primele teste ar putea începe din 2027. Lansarea efectivă depinde însă de o decizie politică sensibilă, legată de confidențialitate și control. Ce este euro digital Euro digital este o versiune […]