România a înregistrat în primul trimestru din 2025 cea mai abruptă scădere în ceea ce privește rata de ocupare a forței de muncă din UE, contrar tendinței generale de stabilitate sau creștere observată în restul blocului comunitar.
Datele publicate de Eurostat arată că țara noastră s-a confruntat cu un recul semnificativ al angajărilor, în timp ce alte state membre reușesc să-și redreseze piețele muncii în urma provocărilor economice din ultimii ani.
Acest declin evidențiază vulnerabilități persistente în structura pieței muncii de la noi și ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor de ocupare a forței de muncă.
Piața muncii din zona euro dă semne de reziliență, înregistrând o ușoară creștere a ratei de ocupare a forței de muncă (+0,2%) în primul trimestru comparativ cu sfârșitul anului trecut, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene tendința se menține stabilă.
În schimb, România iese în evidență printr-o scădere accentuată, cea mai mare de la un trimestru la altul. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, țara noastră a înregistrat cea mai puternică diminuare a ratei de ocupare a forței de muncă dintre toate statele membre ale UE, cu un declin trimestrial de 2,1%.
Această contraperformanță este cu atât mai îngrijorătoare cu cât vine într-un context european general pozitiv. Spre exemplu, Croația și Spania au înregistrat cele mai solide creșteri, cu +1,0%, respectiv +0,8%, semn că unele economii europene își revin din turbulențele post-pandemice și ale inflației ridicate.
Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, decalajul dintre România și restul Europei este și mai evident. Dacă zona euro a înregistrat o creștere de 0,7% a ratei de ocupare față de primul trimestru din 2024, iar media UE a urcat cu 0,4%, România a suferit o contracție de 4,4 puncte procentuale, cea mai mare dintre toate statele membre.
În același timp, în afară de România, Estonia (-0,8%), Lituania și Polonia (ambele cu -0,6%) sunt altețări unde rata de ocupare a forței de muncă a înregistrat scăderi însemnate. transmite Agerpres.
Această evoluție alarmantă poate fi explicată prin șomajul ridicat în rândul tinerilor, care continuă să afecteze grav dinamica generală a pieței muncii. Tinerii români se confruntă cu dificultăți persistente în a accesa locuri de muncă stabile, mai ales în zonele rurale și în regiunile cu investiții reduse.
Un alt factor decisiv poate fi și faptul că rata de ocupare a forței de muncă din România se situează în mod constant sub media UE, ceea ce indică probleme structurale pe termen lung, inclusiv migrația forței de muncă și lipsa unei corelări între sistemul educațional și cerințele pieței.
În sfârșit, variațiile sezoniere afectează în special sectoarele vulnerabile, așa cum este agricultura, unde ocuparea fluctuează puternic în funcție de perioadele de recoltare sau de vreme.
Pe fondul acestor realități, România riscă să piardă din competitivitate economică și să-și adâncească dependența de banii trimiși de românii din diaspora. În lipsa unor politici coerente de stimulare a angajării, mai ales în rândul tinerilor și în zonele defavorizate, decalajul față de restul Europei ar putea deveni și mai greu de recuperat.