România accelerează proiectele de infrastructură rutieră cu rol strategic, finanțate prin programul militar SAFE, care vizează atât mobilitatea civilă, cât și cea militară. Printre investițiile anunțate se află tronsoane din autostrăzile Autostrada A7 și Autostrada A8, dar și modernizarea unor drumuri din apropierea granițelor cu Republica Moldova și Ucraina.
Potrivit secretarului de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioșteanu, proiectele aflate în pregătire includ inclusiv lucrări care vor depăși granițele României. Astfel, pentru prima dată, statul român va construi un tronson de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova. Aceste proiecte fac parte din strategia de dezvoltare a coridoarelor de transport din estul Europei, în contextul nevoii de mobilitate rapidă a infrastructurii civile și militare.
Unul dintre cele mai importante proiecte menționate de oficialii din transporturi este realizarea ultimului lot din Autostrada Unirii A8, pe tronsonul Iași – Ungheni. În cadrul acestui proiect, România va construi primii 5,5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, o premieră în infrastructura rutieră a regiunii.
„Pe programul SAFE avem cele două tronsoane din A7 și din A8. Pe de o parte de la Pașcani pe A8 Iași – Ungheni și vom construi primii 5,5 km de autostradă în Republica Moldova, parte a ultimului lot din această autostradă A8”, a explicat secretarul de stat, conform Agerpres. Acest tronson este considerat esențial pentru conectarea infrastructurii rutiere dintre cele două state și pentru crearea unui coridor modern de transport între România și Republica Moldova.
În paralel, lucrările la Podul de la Ungheni avansează, proiectul fiind realizat în proporție de peste 30%. Conform estimărilor oficiale, structura podului ar urma să fie finalizată la mijlocul verii anului 2026.
Un alt proiect important finanțat prin programul SAFE este dezvoltarea infrastructurii rutiere pe traseul Autostrada A7, între Pașcani și Suceava.
Pe această porțiune, drumul va avea profil de autostradă, iar segmentul dintre Suceava și Siret va fi realizat sub forma unui drum expres.
Traseul face parte din proiectul Drumul Expres Suceava – Siret, o infrastructură care va avea atât rol civil, cât și militar, fiind gândită pentru a asigura o conexiune rapidă cu rețeaua rutieră din Ucraina.
Potrivit autorităților, acest drum este important pentru fluidizarea traficului în zona de graniță și pentru facilitarea transportului de mărfuri și echipamente între cele două state.
Proiectele finanțate prin programul SAFE includ și lucrări care vor continua pe teritoriul Ucrainei, în apropierea orașului Cernăuți.
Autoritățile române intenționează să modernizeze primii 14 kilometri ai unui drum național din Ucraina, astfel încât acesta să fie lărgit de la două la patru benzi.
Scopul lucrărilor este de a preveni blocajele în zona punctului de trecere a frontierei de la Siret, unde traficul ar putea crește semnificativ după finalizarea drumului expres.
„La fel, trecem granița și spre Cernăuți și primii 14 km de drum național din Ucraina vor fi reabilitați și lărgiți de la două la patru benzi în așa fel încât, la momentul în care se dă în trafic această autostradă și drum expres până la vama de la Siret, să nu se creeze pâlnie în punctul vamal”, a explicat oficialul din transporturi.
În prezent, autoritățile sunt în plină procedură de licitație pentru cele trei loturi care compun Drumul Expres Suceava – Siret.
Potrivit lui Irinel Ionel Scrioșteanu, pentru unul dintre loturi au fost depuse opt oferte, iar evaluarea acestora se desfășoară într-un ritm accelerat.
„Suntem în plină procedură de licitație. Estimăm că licitațiile pe care le-am demarat în decembrie-ianuarie vor avea desemnați câștigătorii până la sfârșitul lunii martie, maximum început de aprilie”, a explicat oficialul.
După desemnarea câștigătorilor, va urma perioada legală pentru eventuale contestații, estimată la aproximativ 30 de zile. Autoritățile speră ca semnarea contractelor pentru proiectare și execuție să aibă loc la începutul lunii mai.
Proiectul de infrastructură de la Ungheni include nu doar podul peste Prut, ci și reorganizarea punctului vamal.
Față de planurile inițiale, autoritățile au decis ca verificările de frontieră să fie realizate într-un punct vamal unic, amplasat pe teritoriul României.
În noua configurație, controlul vamal va fi efectuat de autoritățile din ambele state în același punct, ceea ce ar urma să reducă timpul de trecere a frontierei.
„Față de ceea ce s-a gândit inițial, punctul vamal trece de la control separat România – Republica Moldova la un punct vamal unic pe teritoriul României, acolo unde se vor afla toate autoritățile”, a precizat secretarul de stat.
Punctul vamal ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, în timp ce podul ar putea fi gata încă din vara aceluiași an.