Prima pagină » Statul riscă să plătească 340 de milioane de lei după un arbitraj pierdut cu Pizzarotti. Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control la CNAIR

Statul riscă să plătească 340 de milioane de lei după un arbitraj pierdut cu Pizzarotti. Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control la CNAIR

Statul riscă să plătească 340 de milioane de lei după un arbitraj pierdut cu Pizzarotti. Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control la CNAIR

Scandal uriaș în jurul Autostrăzii Sebeș–Turda: Horațiu Cosma acuză că acordul care putea reduce despăgubirile a fost „semnat pe genunchi”. Ministerul Transporturilor pregătește trimiterea Corpului de Control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, după ce compania de stat a pierdut un arbitraj major cu constructorul italian Impresa Pizzarotti & C S.p.A. și a fost obligată să achite despăgubiri de aproximativ 340 de milioane de lei.

Decizia arbitrală vizează Lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș–Turda și reprezintă una dintre cele mai costisitoare dispute juridice din infrastructura rutieră românească. Suma este uriașă și continuă să crească lunar din cauza dobânzilor și penalităților. Anunțul privind controlul a fost făcut de secretarul de stat Horațiu Cosma, care susține că există suspiciuni serioase legate de modul în care a fost întocmit acordul semnat în 2021 pentru limitarea pierderilor financiare.

„S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică”

Horațiu Cosma a criticat dur documentul prin care statul român încerca să plafoneze pretențiile constructorului la aproximativ 150 de milioane de lei. Potrivit acestuia, acordul nu a fost întocmit în forma legală necesară și, din acest motiv, nu a fost luat în considerare de tribunalul arbitral.

„Nu a fost semnat cum trebuie, nu a fost legalizat la notar, nu a fost prezentat în formatul legal. Deci, pe vicii de procedură, cineva s-a împiedicat și a spus «nu îl iau în considerare». S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică, care nu a fost luată în considerare și, în loc să plătim maxim 150 de milioane de lei, astăzi plătim 340 de milioane”, a declarat secretarul de stat.

Oficialul a precizat că l-a informat pe premierul Ilie Bolojan și că a discutat cu ministrul interimar al Transporturilor despre necesitatea unei verificări ample la CNAIR.

Reacția lui Cristian Pistol: „Am citit cu stupefacție”

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a respins ferm acuzațiile și a susținut că acordul din 2021 a fost realizat cu sprijinul unei case de avocatură importante din România.

„Am citit cu stupefacție declarația domnului secretar de stat Cosma privind litigiul CNAIR – Pizzarotti”, a transmis Cristian Pistol. Acesta a explicat că documentul prevedea plafonarea despăgubirilor la 149,6 milioane de lei, iar constructorul italian renunța la orice alte pretenții. Totuși, tribunalul arbitral a decis să ignore acordul, invocând motive procedurale pe care CNAIR le contestă în prezent la Curtea de Apel București.

Cristian Pistol a acuzat faptul că declarațiile publice ale unui oficial al Ministerului Transporturilor ar putea fi folosite de avocații constructorului împotriva statului român.

„Constructorul Pizzarotti citește aceste declarații. Avocații lor le vor folosi în instanță”, a avertizat șeful CNAIR.

Cum s-a ajuns la despăgubiri de 340 de milioane de lei

Litigiul are la bază întârzierile semnificative înregistrate în execuția Lotului 1 al Autostrăzii A10 Sebeș–Turda, un tronson de aproximativ 17 kilometri.

Contractul pentru construcția acestui sector a fost semnat în 2014 cu Impresa Pizzarotti, având o valoare inițială de circa 540 de milioane de lei și termen de finalizare în 2016.

În realitate, lucrările au fost întârziate ani la rând din cauza exproprierilor, relocării utilităților și problemelor de proiectare. Constructorul italian a susținut că aceste întârzieri sunt imputabile statului român și a solicitat despăgubiri pentru costurile suplimentare.

În noiembrie 2025, tribunalul arbitral de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a decis în favoarea companiei italiene și a obligat CNAIR să plătească peste 340 de milioane de lei.

Suma crește în fiecare lună, iar executarea silită este tot mai aproape

Potrivit informațiilor publice, valoarea datoriei se majorează cu aproximativ două milioane de lei pe lună, prin acumularea dobânzilor și penalităților.

În același timp, constructorul italian pregătește proceduri de executare silită și popriri asupra conturilor CNAIR.

O astfel de situație ar putea afecta serios fluxurile financiare ale companiei și, implicit, derularea altor proiecte majore de infrastructură, inclusiv autostrăzi finanțate prin PNRR și Programul Transport.

Un proiect cu probleme încă de la început

Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda este unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din România. Deși termenul contractual de finalizare era anul 2016, tronsonul a fost deschis integral abia în 2021. Ulterior, au apărut și probleme tehnice, inclusiv alunecări de teren și deficiențe constatate în perioada de garanție.

Recepția finală a fost suspendată în 2025, iar constructorul a revenit pentru efectuarea lucrărilor de remediere.

Dacă decizia arbitrală va rămâne definitivă, contribuabilii români vor suporta un cost de sute de milioane de lei, într-un dosar care ridică semne de întrebare privind modul în care au fost gestionate unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura rutieră a țării.

Alte articole importante
ANAF, cu ochii pe averile persoanelor fizice. Fondurile fără proveniență justificată, printre cele mai frecvente nereguli
ANAF, cu ochii pe averile persoanelor fizice. Fondurile fără proveniență justificată, printre cele mai frecvente nereguli
Verificarea situației fiscale a persoanelor fizice a devenit tot mai importantă în activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), iar una dintre cele mai frecvente nereguli descoperite de inspectori este reprezentată de fondurile a căror proveniență nu poate fi justificată. Potrivit unei analize realizate de EY România, autoritățile fiscale folosesc tot mai multe informații și […]
Letonia cere 7 miliarde de euro de la UE pentru costurile confruntării cu Rusia. „Noi plătim apărarea întregii Europe”
Economie mondială
Letonia cere 7 miliarde de euro de la UE pentru costurile confruntării cu Rusia. „Noi plătim apărarea întregii Europe”
Letonia solicită Uniunii Europene 7 miliarde de euro pentru a compensa o parte dintre costurile militare și economice generate de confruntarea cu Rusia. Premierul Andris Kulbergs susține că țările aflate în prima linie a apărării europene suportă o povară disproporționată și că Bruxellesul ar trebui să țină cont de acest lucru în viitorul buget al […]
Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei pe bunuri de larg consum și produse Electro-IT în primul semestru. Cum s-a schimbat comportamentul de cumpărare
Macroeconomie
Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei pe bunuri de larg consum și produse Electro-IT în primul semestru. Cum s-a schimbat comportamentul de cumpărare
Românii au cheltuit aproximativ 68 de miliarde de lei în primele șase luni din 2026 pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) și pentru produse Electro-IT, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă din 2025. Avansul valoric vine însă într-un context economic dificil, marcat de inflație ridicată, încredere redusă și o putere […]
Penurie de uleiuri de motor în industria auto. Războiul din Orientul Mijlociu perturbă aprovizionarea
Companii
Penurie de uleiuri de motor în industria auto. Războiul din Orientul Mijlociu perturbă aprovizionarea
Producătorii auto Volkswagen, Stellantis și Toyota încearcă să limiteze efectele unei penurii de uleiuri de bază și lubrifianți provocate de perturbarea lanțurilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu. Companiile își caută furnizori alternativi și testează formule noi de ulei de motor, însă industria avertizează că oferta rămâne limitată și vulnerabilă la noi șocuri. Problemele de aprovizionare […]
INS: Producția de energie a României a scăzut cu 2,6% în primul semestru. Energia solară a crescut cu peste 42%
Macroeconomie
INS: Producția de energie a României a scăzut cu 2,6% în primul semestru. Energia solară a crescut cu peste 42%
Producția de energie a României s-a redus cu 2,6% în primele șase luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3%. Datele provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS) arată, în același timp, schimbări importante în structura producției, cu creșteri […]
România, prima țară din UE care acordă compensații pentru sechestrarea carbonului în acvacultură
Macroeconomie
România, prima țară din UE care acordă compensații pentru sechestrarea carbonului în acvacultură
România a devenit, potrivit evaluării Comisiei Europene, primul stat membru care a introdus un mecanism de compensare a fermelor de acvacultură pentru serviciile de mediu generate prin sechestrarea carbonului. Schema este destinată fermelor active și poate reprezenta o nouă sursă de venit pentru producătorii din sector. Mecanismul a fost elaborat cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare […]