Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că economia României intră într-o perioadă dificilă de ajustări, după ani în care dezechilibrele s-au acumulat. Oficialul susține că situația actuală este rezultatul unei politici economice nesustenabile, iar măsurile de corecție, deja începute, vor continua și în anii următori, cu efecte directe asupra populației și mediului de afaceri.
Potrivit lui Daniel Dăianu, România a depășit de mult limitele unei evoluții economice echilibrate. Creșterea datoriei publice și a deficitului bugetar sunt principalele semnale de alarmă.
Datoria publică a urcat de la aproximativ 39% din PIB în 2019 la aproape 60% în prezent, în timp ce deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024. În acest context, ajustarea devine inevitabilă.
„Nu trăim într-o lume a miracolelor”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal, explicând că revenirea economică nu poate avea loc fără măsuri ferme, chiar dacă acestea vor genera presiuni asupra nivelului de trai. El a avertizat că, în lipsa intervențiilor recente, economia ar fi suferit un șoc mult mai puternic, cu efecte „directe și colaterale” semnificative.
Un obiectiv important pentru acest an este reducerea deficitului bugetar. Daniel Dăianu consideră că un nivel de aproximativ 6,2% din PIB ar reprezenta un semnal pozitiv pentru piețe și pentru capacitatea statului de a se finanța.
Totuși, el avertizează că acest nivel nu poate fi menținut pe termen lung, iar ajustările vor continua și după 2026.
Reducerea deficitului este esențială nu doar pentru echilibrul intern, ci și pentru încrederea investitorilor și costurile de împrumut ale statului, într-un context internațional tot mai volatil.
Pe lângă problemele interne, economia României este influențată și de factori externi, în special de tensiunile din Orientul Mijlociu. Daniel Dăianu a subliniat că evoluțiile din regiune au un impact direct asupra inflației și prețurilor la energie.
Chiar dacă a existat o scădere temporară a cotațiilor petrolului, oficialul consideră că nivelurile anterioare conflictului nu vor mai fi atinse prea curând.
Distrugerile din infrastructura energetică și incertitudinile geopolitice mențin presiunea asupra costurilor, ceea ce se va reflecta în prețurile pentru consumatori și companii.
În acest context, România se confruntă cu un nou val de presiuni inflaționiste, alimentate în principal de creșterea prețurilor la energie.
Cu toate acestea, există și perspective de temperare în a doua parte a anului, pe măsură ce efectele șocurilor externe se vor disipa parțial.
Oficialul estimează că va exista un „puseu inflaționist” pe termen scurt, urmat de o perioadă de dezinflație, însă fără o revenire la nivelurile de preț din trecut.