Aviația electrică așteaptă o revoluție în baterii. Se fac o mulțime de zboruri demonstrative, dar autonomia limitată frânează transformarea industriei aeronautice globale.
O raritate aviatică a aterizat recent în Bergen, al doilea oraș al Norvegiei. Într-un zbor experimental, aeronava Alia a parcurs 160 km, în 55 de minute. Zborul a fost efectuat doar pe baterii, ceea ce marchează un pas istoric. Construit de compania americană Beta Technologies, avionul electric poate transporta până la 560 kg de marfă. Zborul a simulat o rută cargo între Stavanger și Bergen și este parte din strategia Norvegiei pentru aviație cu emisii reduse.
La manșă s-a aflat pilotul Jeremy Degagne, care a comparat drumul terestru, făcut în 4 ore cu automobilul, și zborul, mai rapid, scrie BBC. „Am făcut doar 52 de minute”, a spus el, subliniind eficiența electrică. Oficialii norvegieni au salutat momentul, pe care l-au descris drept un pas important pentru țară – care devine teren internațional de testare. Zborurile din Norvegia au urmat unui tur european, cu opriri în Irlanda, Germania, Danemarca și la târgurile aeronautice de la Farnborough și Paris.
Alia poate zbura până la 400 km cu o singură încărcare, iar reîncărcarea durează sub 40 de minute. Exact ca la o mașină electrică, avionul se conectează la stație și pornește la drum dinnou, foarte rapid. Modelul fix poate fi configurat pentru transport medical sau pasageri, având până la cinci locuri. În iunie, a efectuat primul zbor electric demonstrativ cu pasageri, pe aeroportul JFK din New York.
Beta Technologies, sprijinită de Amazon și cu UPS drept client, vizează certificarea americană a avionului chiar în acest an.
„Următorul mare salt în aeronautică va fi propulsia electrică”, afirmă Shawn Hall, directorul de vânzări. Hall, fost pilot de vânătoare.
Hall susține că aviația electrică scade costurile și aduce beneficii de mediu. Alia este unul dintre cele mai avansate proiecte, într-o competiție intensă pe piața propulsiei electrice.
Aviatia este responsabilă pentru 3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar autoritățile naționale și diverse tipuri de organizații globale caută urgent soluții. Totuși, doar Pipistrel Velis Electro are certificare europeană completă, obținută în urmă cu cinci ani. Avionul sloven are autonomie de 185 km și 50 de minute de zbor, fiind folosit doar la instruire. Reușita lui a fost umbrită, din păcate, de multiple eșecuri și de retrageri, inclusiv din partea Airbus.
Gigantul Airbus a anunțat, în ianuarie, suspendarea dezvoltării aeronavei electrice CityAirbus, confirmând că industria are nenumărate provocări. Dintre acestea, autonomia rămâne cea mai mare limitare, bateriile litiu-ion fiind voluminoase și grele. Ele au densitate energetică mult mai mică decât kerosenul și nu au progresat semnificativ în ultimii 20 de ani. Experții afirmă că aviația electrică are nevoie de o revoluție chimică a bateriilor… pentru a decola pe scară largă.
Unii producători caută soluții hibride, așa cum mașinile hibride au precedat vehiculele electrice de masă. Printre pionieri se numără start-up-ul Heart Aerospace, care s-a mutat recent din Suedia în SUA. Compania dezvoltă un prototip de 30 de locuri, X1, ce urmează să fie testat în zboruri pilot. Dacă planurile reușesc, va fi cel mai mare avion cu baterii construit vreodată, cu două tone de acumulatori.
Pentru operațiunile reale, Heart mizează pe un model hibrid, alimentat de baterii, dar cu combustibil de rezervă. „Nu ai nevoie de la fel de multe baterii”, spune Benjamin Stabler, director tehnologic al firmei. Astfel, avionul devine mai ușor, mai ieftin și poate transporta mai mulți pasageri plătitori. Pe rute normale, zborul va fi complet electric, dar turbinele se activează la distanțe mari sau devieri.
Avionul ar putea zbura 200 km doar pe electric, iar în varianta hibrid atinge 400 km cu 30 pasageri. Cu mai puțini pasageri, autonomia ajunge chiar la 800 km, potrivit companiei. Testele sunt programate pentru 2026, cu ambiția de a redefini transportul aerian regional. Experții afirmă că rezerva energetică suplimentară e vitală, iar combustibilul clasic oferă siguranța necesară publicului.
Heart nu este singurul jucător din domeniu. Start-up-ul american Electra pregătește un avion hibrid de nouă locuri, care se estimează că va fi lansat în 2029. Acesta va folosi atât kerosen, cât și electricitate, combinând avantajele ambelor tehnologii. Beta Technologies explorează și ea hibride pentru apărare și civil, inclusiv un model autonom, programat pentru acest an.
„Suntem 100% entuziasmați de tehnologia hibridă”, spune Hall, explicând beneficiile imediate. Hibridul permite autonomie extinsă și păstrează avantajele de mediu, cu emisii reduse. Motoarele electrice asigură decolări și aterizări mai silențioase în zone urbane aglomerate. Dar fundația complet electrică rămâne esențială, pe care ulterior se suprapune tehnologia hibridă.
„Toate opțiunile trebuie să demonstreze viabilitate comercială și siguranță, iar drumul este lung. „Electrificarea aviației și eliminarea carbonului sunt provocări uriașe”, spune Stabler.
Investițiile masive și testele internaționale confirmă că tranziția aviatică a început și nu mai poate fi ignorată, mai scrie sursa citată.