Băncile din China au refuzat să sprijine planurile companiilor rusești de a lansa obligațiuni în yuan. Decizia este legată de teama de sancțiuni occidentale, potrivit Reuters, care citează surse apropiate situației.
Companiile rusești au rămas fără acces la piețele de capital occidentale după declanșarea conflictului din Ucraina. În acest context, mai multe corporații din Rusia, inclusiv Rosatom și Gazprom, au încercat să se orienteze spre piața chineză. Ele au anunțat planuri de a emite obligațiuni denominate în yuan, cunoscute sub denumirea de panda bonds. Totuși, băncile din China și investitorii locali s-au arătat reticenți din cauza riscului de sancțiuni secundare, scrie MoscowTimes.
Un manager dintr-o companie de stat chineză a explicat că firmele rusești caută finanțări mai ieftine și ar putea accepta structuri de împrumut legate de tranzacții cu mărfuri. Cu toate acestea, îngrijorările privind sancțiunile occidentale blochează demersurile.
„Pregătirile sunt mereu în desfășurare, dar proiectul nu poate avansa”, a declarat o sursă familiară cu situația.
Ea a menționat lipsa progresului înregistrat în ultimul an de Rosatom și Rusal privind emiterea de panda bonds.
Mai mulți investitori instituționali din China au precizat că nu vor cumpăra datorii rusești din cauza tensiunilor geopolitice. În 2022, brokerii de stat din China au suspendat tranzacțiile legate de Rusia, iar patru dintre cele mai mari bănci din China au refuzat să acționeze ca aranjori pentru astfel de obligațiuni.
Avocatul Zhan Kai, partener la Yuanda China Law Offices din Shanghai, a explicat că legislația nu interzice accesul companiilor rusești pe piața obligațiunilor în yuan, dacă acestea nu se află pe lista sancțiunilor americane. Totuși, el a subliniat:
„Bancherii și traderii locali sunt fără îndoială prudenți în a acționa ca intermediari sau cumpărători”. În opinia sa, piața decide soarta acestor emisiuni, însă interesul pentru emitenții ruși rămâne foarte scăzut în China.
Un oficial rus citat de Reuters a precizat că, în teorie, nu există piedici pentru emiterea de obligațiuni panda, dacă există cerere.
„Marile companii lucrează la plasamente singure, iar guvernul doar oferă sprijin logistic și soluții. Problema reală este cine va cumpăra aceste obligațiuni în China, unde băncile din China se tem de sancțiuni secundare”, a afirmat sursa.
Singura companie rusă care a reușit să lanseze obligațiuni panda în China a fost gigantul aluminiului Rusal, în anul 2017. De atunci, nicio altă companie din Rusia nu a mai încheiat cu succes un astfel de plasament, chiar dacă în primele șapte luni ale acestui an 35 de companii străine au emis obligațiuni în yuan în valoare de 16,3 miliarde de dolari. Anul trecut, volumul total al finanțărilor de acest tip a ajuns la un nivel record de 194,8 miliarde de yuani.
Kirill Lysenko, analist la Expert RA, a avertizat că intrarea companiilor rusești pe piața obligațiunilor în yuan ar putea dura ani întregi. „Chiar și într-o țară prietenoasă, riscurile geopolitice rămân”, a spus el. Potrivit acestuia, dacă sancțiunile occidentale vor afecta infrastructura financiară a Chinei, pot apărea dificultăți în procesul de plată a datoriilor.
Astfel, băncile din China continuă să evite implicarea directă, lăsând companiile rusești într-o poziție incertă. Deși Moscova încearcă să găsească soluții de finanțare alternative, prudența Beijingului arată limitele colaborării în domeniul obligațiunilor denominate în yuan.