Capitalele UE admit că eliminarea SUA din ecosistemul digital nu este realistă

Europa vorbește tot mai des despre suveranitate digitală, dar realitatea din teren arată cu totul altceva: administrațiile naționale, infrastructura publică și serviciile esențiale ale Uniunii Europene funcționează masiv pe tehnologie americană, iar această dependență nu poate fi eliminată rapid. Mesajul vine chiar din capitalele UE, care transmit Bruxelles-ului că o „decuplare” de Statele Unite este, cel puțin în următorii ani, nerealistă.

Un sondaj realizat de Politico în cele 27 de state membre arată un amestec de prudență geopolitică, planuri de avarie și realism strategic, într-un moment în care relația transatlantică este tot mai des analizată prin prisma riscurilor de securitate și a potențialului de coerciție economică.

Avertismentele Bruxelles-ului și răspunsul capitalelor

În luna ianuarie, oficiali europeni au atras atenția că dependența de decenii față de firmele americane de tehnologie ar putea deveni un instrument de presiune geopolitică. Însă, în capitalele UE, reacția este mult mai rezervată.

Final de săptămână dificil la Bursă. Investitorii au tras frâna, iar indicele BET a coborât sub 30.000 de puncte

16:07

România accelerează înzestrarea armatei: contracte de peste 5,6 miliarde de euro pentru blindate, nave și sisteme anti-dronă. Patru acorduri majore, semnate înainte de termenul-limită

13:21

Guvernele recunosc vulnerabilitatea, dar spun clar că nu există soluții rapide. Integrarea profundă a tehnologiei americane în funcționarea statelor face imposibilă o ruptură bruscă fără costuri majore.

„O «decuplare» tehnologică completă de Statele Unite nu este nici un obiectiv realist, nici unul care ar servi intereselor strategice mai largi ale Europei”, a declarat ministrul economiei din Lituania, Edvinas Grikšas. Potrivit acestuia, „adâncimea integrării existente, combinată cu prioritățile comune în materie de securitate… face ca un astfel de scenariu să fie impracticabil în viitorul previzibil”.

Finlanda și scenariile de criză digitală

Unele state tratează însă problema cu maximă seriozitate. Finlanda a dezvăluit că a simulat recent un scenariu extrem, descris ca un „închizător de drumuri” tehnologic american, pentru a testa capacitatea statului de a funcționa în cazul unei restricționări a accesului la servicii din SUA.

„Majoritatea opțiunilor disponibile sunt realist posibile pe termen mediu și lung”, a declarat Jarkko Levasma, director general în cadrul Ministerului Finanțelor din Finlanda. El a subliniat că impactul unui astfel de scenariu ar fi „amplu”, afectând nu doar Europa, ci „inclusiv economia americană însăși”.

Amploarea dependenței digitale a Europei

Datele arată dimensiunea problemei. Giganții americani Amazon, Microsoft și Google controlează peste două treimi din piața de cloud din Europa, infrastructura care stă la baza internetului și a serviciilor digitale moderne. Majoritatea companiilor europene, dar și administrațiile publice, folosesc software dezvoltat în Statele Unite.

O analiză realizată de firma Proton indică faptul că 74% dintre companiile europene listate la bursă depind de servicii tehnologice americane. Irlanda, Finlanda și Suedia se află în fruntea clasamentului celor mai dependente state.

„În aceste vremuri… dependențele pot fi folosite ca arme împotriva noastră”, avertiza recent Henna Virkkunen, șefa departamentului de tehnologie al UE, într-un interviu acordat Politico.

Germania, Franța și încercările de desprindere

Unele guverne încearcă totuși să reducă expunerea. Franța a interzis oficialilor utilizarea unor instrumente americane precum Microsoft Teams sau Zoom, mutând comunicarea către platforma franceză Visio. Orașul Amsterdam a stabilit ca obiectiv renunțarea la serviciile americane până în 2035, iar landul german Schleswig-Holstein susține că a finalizat deja eliminarea progresivă a acestora.

Cu toate acestea, Berlinul recunoaște limitele demersului. „Pe termen scurt și mediu, o înlocuire completă a serviciilor digitale străine nu este nici realistă, nici necesară”, a transmis un purtător de cuvânt al ministerului digital din Germania, în pofida existenței unei „imagini clare a dependențelor critice”.

Factorul Rusia și securitatea estică

În statele baltice, dependența de tehnologia americană este văzută ca o necesitate strategică. „Tehnologiile digitale și capacitățile de securitate cibernetică ale SUA joacă un rol important în consolidarea rezilienței naționale” împotriva amenințărilor rusești, a declarat ministrul lituanian Grikšas.

Letonia avertizează că marginalizarea tehnologiei americane ar echivala cu un act de autosabotaj. „Există doar câteva companii în Uniunea Europeană care se află la nivelul companiilor americane”, a spus ministrul economiei, Viktors Valainis, subliniind că SUA rămân „primul și cel mai important partener” de securitate pentru Europa.

În Estonia, experiența atacurilor cibernetice constante a determinat investiții masive în reziliență digitală. Ministrul Digitalului, Liisa-Ly Pakosta, a precizat că Tallinnul nu urmărește evitarea companiilor americane, ci „orice dependențe critice”, considerând mai probabilă o amenințare la adresa cablurilor submarine decât o oprire deliberată a serviciilor din SUA.

Pariul european pe open-source

În lipsa unor alternative comerciale comparabile, tot mai multe state europene privesc către soluțiile open-source. Olanda, Germania și Franța testează platforme de comunicare dezvoltate local, precum Visio, Nextcloud sau openDesk, care oferă acces la codul sursă și reduc dependența de furnizori din afara UE.

„Accesul la codul sursă reduce dependența de furnizorii din țări terțe, menține valoarea și investițiile în Europa”, a declarat eurodeputata finlandeză Aura Salla, subliniind necesitatea reducerii rapide a dependenței de marii furnizori de cloud.

Comisia Europeană urmează să prezinte în primăvară un pachet legislativ dedicat suveranității tehnologice, inclusiv o strategie pentru open-source, în condițiile în care, potrivit unor eurodeputați, tema nu beneficiază încă de suficientă voință politică la nivelul UE.