Mecanismul care sărăcește românii și umflă bugetul statului: „impozitul” care nu trece prin Parlament

România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, un fenomen care erodează accelerat puterea de cumpărare a populației, dar care, paradoxal, aduce beneficii consistente bugetului de stat. Creșterea generalizată a prețurilor funcționează ca un veritabil „impozit invizibil”, care nu este votat de Parlament, nu apare explicit în legislație, dar transferă resurse din buzunarul consumatorilor către finanțele publice.

Președintele Consiliului Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, a explicat public că inflația este, din punct de vedere fiscal, „cel mai dorit tip de impozit”, deoarece majorează automat încasările statului și reduce valoarea reală a datoriei publice. În timp ce salariile și pensiile cresc mult mai lent decât prețurile, diferența se transformă într-o pierdere netă pentru populație și într-un câștig pentru buget.

Inflația, un „impozit” invizibil care erodează veniturile reale

Datele oficiale indică faptul că rata anuală a inflației a rămas în jurul nivelului de 10%, cu un avans de aproximativ 9,7% în decembrie, comparativ cu aceeași lună a anului anterior. Cele mai mari scumpiri s-au concentrat în zona energiei, unde tarifele la electricitate au crescut abrupt după eliminarea schemelor de plafonare, cu majorări care au ajuns la aproximativ 60%.

Boom al creditelor ipotecare în România: peste 92.000 de împrumuturi într-un an, cu Bucureștiul și Ilfovul în prim-plan

09:22

Statul strânge miliarde de la bănci, într-un ritm accelerat

21:37

Pe lângă energie, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 10%, iar produsele alimentare cu aproape 8%. În aceste condiții, bugetele gospodăriilor au fost supuse unei presiuni continue, iar veniturile reale ale multor români s-au diminuat cu câteva sute de lei pe lună, în funcție de structura consumului.

Inflația acționează similar unui impozit ascuns, deoarece reduce puterea de cumpărare fără a fi însoțită de o decizie politică explicită. Consumatorii plătesc mai mult pentru aceleași bunuri și servicii, iar diferența nu este recuperată integral prin ajustări salariale sau prin indexarea beneficiilor sociale.

Statul câștigă din scumpiri prin TVA, accize și reducerea datoriei reale

Din perspectiva finanțelor publice, scumpirile generează un efect favorabil aproape automat. TVA-ul și accizele sunt calculate procentual din prețuri, astfel că, pe măsură ce bunurile și serviciile devin mai scumpe, încasările nominale ale statului cresc fără modificări legislative.

În plus, statul român este un debitor net, iar inflația diminuează valoarea reală a datoriei publice. Cu alte cuvinte, datoriile contractate în lei sunt „erodate” de creșterea prețurilor, ceea ce ușurează presiunea asupra bugetului pe termen mediu. Acest mecanism este unul clasic în economiile cu inflație ridicată și este adesea perceput ca o formă indirectă de consolidare fiscală.

Dan Manolescu a subliniat că acest tip de câștig bugetar nu implică un cost politic direct, deoarece nu presupune creșteri explicite de taxe sau adoptarea unor legi impopulare. În schimb, povara este transferată gradual către populație, prin scumpiri.

România, în fruntea clasamentului inflației din Uniunea Europeană

La nivel european, România continuă să ocupe o poziție nedorită în topul inflației. În timp ce state precum Cipru, Franța și Italia înregistrează cele mai scăzute ritmuri de creștere a prețurilor, România se află constant printre economiile cu cele mai ridicate valori, alături de Slovacia și Estonia.

În zona euro, inflația anuală a coborât sub pragul de 2%, ceea ce accentuează diferența față de evoluția prețurilor din economia românească. Chiar și în condițiile unei ușoare temperări față de lunile anterioare, nivelul rămâne suficient de ridicat pentru a afecta competitivitatea, consumul intern și economisirea.

Datele statistice arată că serviciile s-au scumpit cu aproximativ 11%, iar bunurile nealimentare cu peste 10%, semn că presiunile inflaționiste nu sunt limitate la un singur sector, ci sunt răspândite în întreaga economie.

Perspectivele pentru anul 2026 sunt marcate de prudență. Banca Națională a revizuit în creștere estimările privind inflația pentru perioada recentă și anticipează o reducere graduală a ritmului de creștere a prețurilor abia spre finalul anului viitor. Ținta rămâne o revenire către un nivel apropiat de 3–4%, însă acest scenariu depinde de disciplina fiscală, de evoluțiile externe și de stabilitatea piețelor energetice.