BNR trage un nou semnal de alarmă. România rămâne codașa Uniunii Europene la creditare, iar decalajul față de media UE este uriaș

România continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește intermedierea financiară, iar diferența față de restul statelor membre rămâne una semnificativă. Potrivit celui mai recent Raport asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României, ponderea creditului neguvernamental în produsul intern brut este de doar 22%, de aproape trei ori mai mică decât media europeană.

Banca centrală atrage atenția că această situație limitează capacitatea sistemului financiar de a susține dezvoltarea economiei și evidențiază probleme structurale care persistă de ani de zile.

România, mult în urma celorlalte state europene

Datele analizate de BNR arată că România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de intermediere financiară.

Bursa de Valori București sfidează recesiunea și atinge maxime istorice. Este începutul unei bule sau un nou ciclu de creștere?

08:53

Revoluție în inteligența artificială: modelele ieftine și eficiente schimbă regulile jocului

14:06

„România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uniunea Europeană din perspectiva ponderii creditului neguvernamental în produsul intern brut, care se situează semnificativ sub media Uniunii Europene (22% în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu o medie de 66%)”, se arată în raportul BNR.

Diferența este vizibilă inclusiv în comparație cu alte economii din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria sau Bulgaria, care au niveluri mai ridicate ale creditării raportate la dimensiunea economiei.

Băncile nu sunt singurele responsabile pentru nivelul redus al creditării

Banca Națională subliniază că situația nu poate fi explicată exclusiv prin politica instituțiilor de credit. Potrivit raportului, unul dintre motivele principale îl reprezintă structura economiei românești și modul în care companiile aleg să se finanțeze.

„În România, raportul între activele bancare și PIB este de 49% în trimestrul III al anului 2025, mult sub alte economii comparabile. Gradul redus de intermediere financiară nu reflectă exclusiv constrângeri de ofertă din partea sectorului bancar, ci mai degrabă particularități ale cererii de credit și ale structurii de finanțare a sectorului corporativ, respectiv un nivel relativ ridicat de autofinanțare în rândul firmelor, prevalența creditului comercial ca sursă de finanțare pe termen scurt, în contextul unei ponderi semnificative a companiilor cu capitalizare redusă”, explică BNR.

Cu alte cuvinte, numeroase firme preferă să utilizeze resurse proprii sau credite comerciale în locul finanțării bancare clasice.

Educația financiară și piața imobiliară influențează puternic indicatorii

Raportul identifică și alte cauze care mențin România la coada clasamentului european. BNR consideră că nivelul redus al educației financiare limitează utilizarea produselor bancare și a instrumentelor moderne de finanțare, ceea ce afectează dezvoltarea întregului sistem financiar.

În plus, structura pieței imobiliare contribuie la diminuarea cererii pentru creditele ipotecare.

„Acest model reduce structural cererea de credit ipotecar și favorizează menținerea unei ponderi semnificative a tranzacțiilor imobiliare realizate în numerar, în afara canalelor de finanțare bancară (numărul creditelor noi ipotecare raportat la numărul tranzacțiilor imobiliare în perioada aprilie 2025 – martie 2026 este de 42%), diminuând astfel rolul sistemului financiar în intermedierea fluxurilor de capital din acest segment al economiei”, se precizează în document.

România rămâne una dintre țările europene cu cea mai ridicată rată a proprietarilor de locuințe, ceea ce reduce în mod natural cererea pentru credite ipotecare comparativ cu statele în care locuințele sunt achiziționate mai frecvent prin finanțare bancară.

Sistemul financiar are nevoie de noi surse de dezvoltare

Banca Națională consideră că dezvoltarea pieței financiare nu trebuie să se bazeze exclusiv pe sistemul bancar. Raportul evidențiază că extinderea sectorului financiar nebancar și consolidarea pieței de capital pot contribui la diversificarea surselor de finanțare pentru companii și la creșterea rezilienței economiei.

În acest context, autoritatea monetară amintește și proiectul privind autorizarea Contrapărții Centrale din România.

„Rolul său principal este reducerea riscului de contrapartidă și limitarea riscului sistemic prin garantarea decontării tranzacțiilor și utilizarea mecanismelor de management al riscului, contribuind astfel la creșterea încrederii investitorilor și a lichidității pieței. În România, Contrapartea Centrală (CCP.RO Bucharest SA) este în proces de autorizare, fiind un proiect dezvoltat pentru introducerea compensării centralizate a tranzacțiilor, în special pe instrumente derivate, cu impact asupra reducerii riscului de contrapartidă și dezvoltării pieței de capital”, arată BNR.