Prima pagină » Programul SAFE poate aduce un plus de până la 2,6% economiei României. BNR avertizează însă asupra riscurilor

Programul SAFE poate aduce un plus de până la 2,6% economiei României. BNR avertizează însă asupra riscurilor

Programul SAFE poate aduce un plus de până la 2,6% economiei României. BNR avertizează însă asupra riscurilor
Foto: Colaj Freepik

Programul european SAFE, destinat finanțării investițiilor în domeniul apărării și al infrastructurii strategice, ar putea deveni unul dintre motoarele creșterii economice a României în următorii ani. Potrivit unei analize realizate de Banca Națională a României (BNR), efectele asupra economiei ar putea varia considerabil, în funcție de modul în care vor fi implementate proiectele și de participarea industriei locale.

Scenariul elaborat de banca centrală arată că, în perioada 2026-2030, contribuția programului SAFE la creșterea economică ar putea fi cuprinsă între 0,7 și 2,6 puncte procentuale. Diferența este determinată în principal de gradul în care investițiile vor mobiliza capacitățile de producție din România și vor genera valoare adăugată în economia locală. BNR subliniază însă că toate aceste estimări trebuie privite cu prudență, deoarece există numeroase incertitudini privind absorbția fondurilor, ritmul implementării proiectelor și efectele reale asupra economiei.

Investițiile în apărare ar urma să crească gradual până în 2030

Analiza pornește de la estimările Ministerului Finanțelor privind majorarea bugetului Ministerului Apărării Naționale. Potrivit acestor calcule, cheltuielile totale pentru apărare ar urma să crească de la 2,2% din PIB în 2025 la 3,1% din PIB în 2029. În același timp, investițiile MApN ar urma să avanseze de la 0,9% din PIB la aproximativ 1,8% din PIB în aceeași perioadă.

În lipsa unor informații oficiale privind calendarul exact al finanțărilor SAFE, BNR a construit un scenariu tehnic care presupune absorbția integrală a fondurilor disponibile, estimate la aproximativ 16,7 miliarde de euro în intervalul 2026-2030.

Potrivit acestui scenariu, investițiile finanțate prin SAFE ar urma să ajungă la 1,5 miliarde de euro în 2026, 2,3 miliarde în 2027, 3,3 miliarde în 2028, 4,3 miliarde în 2029 și 5,3 miliarde de euro în 2030.

Primele efecte asupra economiei vor fi reduse

Specialiștii BNR estimează că beneficiile economice nu vor apărea imediat. În primii doi ani ai programului, impactul asupra PIB va fi limitat, deoarece o parte importantă a investițiilor va presupune importuri de echipamente și tehnologii, iar dezvoltarea noilor capacități industriale necesită timp.

În plus, în faza inițială, o parte semnificativă a cheltuielilor va fi reprezentată de costurile cu personalul, care au un efect mai redus asupra creșterii economice decât investițiile productive.

Potrivit calculelor BNR, contribuția programului SAFE la avansul PIB ar putea fi de aproximativ 0,3 puncte procentuale în 2027, urmând să urce treptat până la aproape un punct procentual în anul 2030.

Implicarea industriei românești poate face diferența

Banca Națională arată că efectele economice depind în mare măsură de participarea companiilor românești la proiectele finanțate.

În scenariul pesimist, o mare parte din fonduri ar fi utilizată pentru importuri, iar economia locală ar beneficia doar într-o măsură limitată, ceea ce ar reduce impactul total la aproximativ 0,7 puncte procentuale în perioada analizată.

În schimb, dacă investițiile vor genera extinderea capacităților industriale din România, vor implica furnizori locali și vor crea noi locuri de muncă în sectoarele strategice, contribuția la creșterea economică ar putea depăși două puncte procentuale și ar ajunge până la 2,6%.

BNR recomandă prudență în evaluarea beneficiilor

Raportul atrage atenția că există numeroși factori care pot modifica aceste estimări. Printre principalele riscuri se numără absorbția incompletă a fondurilor europene, întârzierile în implementarea proiectelor, constrângerile bugetare și eventualele schimbări ale contextului economic sau geopolitic.

Totodată, banca centrală amintește că finanțarea prin SAFE poate avea efecte asupra deficitului bugetar și trebuie gestionată în limitele spațiului fiscal disponibil.

În pofida acestor incertitudini, BNR apreciază că programul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România, într-un context în care NATO și Uniunea Europeană accelerează investițiile în apărare și infrastructură strategică. Dacă proiectele vor fi implementate eficient, iar industria românească va avea un rol semnificativ în derularea lor, programul poate contribui atât la consolidarea capacităților de apărare, cât și la stimularea economiei și la dezvoltarea sectoarelor industriale cu valoare adăugată ridicată.

Alte articole importante
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susține că o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar produce efecte în lanț asupra sistemului financiar, de la titlurile de stat și fondurile de pensii până la costurile creditelor și cursul valutar. În același timp, acesta reia acuzațiile privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR și solicită despăgubiri din partea […]
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia conduce o coaliție de state care încearcă să relaxeze regulile de mediu propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Guvernul condus de Giorgia Meloni avertizează că noile condiții ecologice ar putea exclude industrii întregi de la finanțarea europeană, afectând competitivitatea economiei europene […]
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
O eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar putea forța statul să caute surse rapide de finanțare, inclusiv prin valorificarea unei părți din rezerva de aur, avertizează economistul Adrian Negrescu. BNR susține însă că păstrarea majorității lingourilor la Londra are în primul rând un rol operațional, pentru mobilizarea rapidă a activelor pe piața internațională. […]
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Economie mondială
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Prețul petrolului s-a retras puternic după maximele atinse în luna mai, iar șoferii au început deja să resimtă efectele prin ieftinirea carburanților. Totuși, analiștii avertizează că piața petrolului nu și-a încheiat încă perioada de volatilitate, iar noi scumpiri nu pot fi excluse. Potrivit unei analize Reuters, graficele tehnice ale petrolului indică existența a două „goluri […]
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Macroeconomie
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Analiștii Unicredit estimează că banca centrală va menține dobânda neschimbată în 2026, urmând să înceapă relaxarea politicii monetare anul viitor, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Banca Națională a României (BNR) ar putea începe ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în cursul anului 2027, după ce inflația va continua să se tempereze, […]
Deficitul comercial al României s-a redus cu peste 6% în primele cinci luni din 2026. Exporturile au crescut mai rapid decât importurile
Macroeconomie
Deficitul comercial al României s-a redus cu peste 6% în primele cinci luni din 2026. Exporturile au crescut mai rapid decât importurile
INS: Deficitul comercial a coborât la 13,5 miliarde de euro, pe fondul avansului exporturilor și al stagnării importurilor. Mașinile și echipamentele de transport rămân principalul motor al comerțului exterior. Deficitul balanței comerciale a României s-a redus în primele cinci luni din 2026, după ce exporturile au continuat să crească într-un ritm superior importurilor. Potrivit datelor […]