Brazilia pariază pe inteligența artificială chineză și deschide un laborator revoluționar în Sertão

Brazilia și China fac un pas major spre parteneriat tehnologic prin lansarea unui laborator comun de inteligență artificială dedicat agriculturii din cele mai aride zone ale Braziliei. Inițiativa, anunțată la summitul BRICS, marchează intrarea capitalului și expertizei chineze pe un teren strategic, dar ocolește aderarea la controversata Belt and Road.

Brazilia și China au anunțat crearea unui laborator comun de cercetare în inteligență artificială dedicat modernizării agriculturii în zonele semi-aride, un pas strategic ce marchează aprofundarea cooperării tehnologice între două dintre cele mai mari economii emergente ale lumii, în contextul tensiunilor globale dintre SUA și China, scrie intellinews.com.

Proiectul, prezentat în premieră la summitul BRICS de la Rio de Janeiro, va reuni expertiza Institutului Național pentru Zona Semi-aridă din Brazilia cu cea a Universității Agricole din China, pentru a dezvolta soluții AI aplicate în fermele din regiunea Sertão, unde peste 22 de milioane de locuitori se confruntă cu secetă cronică, temperaturi extreme și vegetație precară.

Bioboții: celulele care schimbă granițele dintre viață și moarte

15:46

UBS reduce lista favoriților săi în AI

14:42

Lula denunță inegalitatea tehnologică

Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a folosit ocazia pentru a critica inegalitatea în accesul la tehnologie:

„Dezvoltarea inteligenței artificiale nu trebuie să devină privilegiul câtorva țări sau o unealtă de manipulare în mâinile miliardarilor”, a subliniat Lula, pledând pentru o guvernanță globală a tehnologiei, „echitabilă, incluzivă și justă”.

Declarația comună a liderilor BRICS a cerut, la rândul său, ca Națiunile Unite să preia inițiativa reglementării globale a AI, în vederea creării unui cadru „bazat pe valori comune, gestionarea riscurilor, creșterea încrederii și colaborare internațională extinsă”.

Pamant FOTO Shutterstock

Tehnologia AI, direcționată spre agricultura de subzistență

Proiectul Brazilia-China va concentra resurse pe integrarea sistemelor AI cu utilaje agricole existente, pentru monitorizarea solului și evaluarea factorilor de mediu, într-o regiune unde inovația poate transforma viitorul agriculturii de subzistență.

Anunțul a venit în urma întâlnirii dintre Lula și premierul chinez Li Qiang, unde au fost semnate multiple acorduri strategice care acoperă domenii de la AI la energie regenerabilă, produse farmaceutice și dezvoltare de infrastructură. Vice-ministrul Comisiei Naționale de Dezvoltare și Reformă din China, Liu Sushe, a participat la semnarea oficială.

Li Qiang a subliniat caracterul strategic al parteneriatului:

„China dorește să valorifice avantajele complementare și să extindă cooperarea cu Brazilia în economie digitală, economie verde, inovație științifică și spațiu.”

Acordul vine într-un moment-cheie: China caută noi parteneriate globale, în timp ce Washingtonul sporește restricțiile la exporturile de semiconductori și tehnologii AI. Marile companii chineze – inclusiv Huawei și SMIC – întâmpină dificultăți în accesarea procesoarelor performante americane, Beijingul accelerând dezvoltarea tehnologică internă și consolidând relațiile cu țări precum Rusia, Malaezia și acum Brazilia.

Cooperare extinsă: de la nave la sateliți și fonduri climatice

Cooperarea bilaterală nu se oprește la agricultură: sunt incluse colaborări în domeniul semiconductorilor, energiei regenerabile și industriei maritime – China domină construcția navală globală, un sector unde Brazilia caută să recupereze decalajul. Parteneriatul se extinde și în spațiu, cu angajamente pentru dezvoltarea de sateliți geostaționari comuni.

Pe plan climatic, Lula a invitat China să participe la fondul „Tropical Forests Forever”, vizând 4 miliarde de dolari anual pentru statele care protejează pădurile tropicale – subiect ce va fi central la COP30, găzduită la Belem în noiembrie.

Diplomație echilibrată, fără a irita SUA

Deși mulți vecini sud-americani ai Braziliei au aderat oficial la „Belt and Road Initiative”, Lula menține o strategie de „angajare selectivă”: acceptă investiții chineze fără afiliere formală la programul Beijingului, evitând astfel să provoace direct Statele Unite, al doilea partener comercial al Braziliei.

Pe lângă dimensiunea tehnologică, parteneriatul include și un „An al Culturii China-Brazilia” în 2026, alături de noi schimburi educaționale și în domeniul sănătății, menite să consolideze sprijinul populației pentru colaborarea bilaterală.