Bugetul pe 2026 prinde contur: Guvernul mizează pe stabilitate, iar temerile privind banii către autorităţile locale sunt respinse

Pregătirile pentru legea bugetului de stat pe anul 2026 au intrat într-o etapă avansată, iar primele date analizate de Guvern indică o perspectivă mai favorabilă decât cea din anul precedent. Vicepremierul Tánczos Barna a declarat că situaţia financiară a României este „semnificativ mai bună”, subliniind că obiectivul central pentru anul viitor rămâne absorbţia fondurilor europene, în special cele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

La nivel guvernamental a avut loc deja o primă rundă de discuţii cu reprezentanţii administraţiilor locale, în cadrul căreia au fost analizate mecanismele de distribuire a impozitului pe venit şi a TVA, precum şi impactul veniturilor suplimentare generate de majorarea unor taxe locale. Potrivit vicepremierului, datele preliminare din execuţia bugetară pe 2025 arată că noile formule de echilibrare funcţionează mai eficient, atât pentru bugetul central, cât şi pentru bugetele locale.

Temeri privind distribuirea banilor, considerate nejustificate

Una dintre principalele îngrijorări exprimate de autorităţile locale a vizat posibilitatea ca sumele suplimentare provenite din impozitul pe venit să fie direcţionate către bugetul de stat. Tánczos Barna a respins această temere, afirmând că actualul sistem păstrează integral impozitul pe venit la nivel local, iar formulele de echilibrare asigură o alocare mai corectă a resurselor.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Potrivit oficialului, execuţia bugetară din 2025 demonstrează că mecanismul fondului de solidaritate, extins la nivel naţional, a generat economii pentru bugetul de stat şi venituri mai mari pentru autorităţile locale. În acest context, bugetul central a reuşit să economisească peste două miliarde de lei din TVA utilizată anterior pentru echilibrare, în timp ce comunităţile cu venituri mai ridicate au contribuit mai mult la fondul de solidaritate, sprijinind zonele cu resurse limitate.

Vicepremierul a explicat că acest model permite o distribuţie mai echitabilă a impozitului pe venit, reducând dezechilibrele între localităţile dezvoltate şi cele mai puţin avantajate economic. În viziunea Guvernului, menţinerea acestui sistem este esenţială pentru stabilitatea financiară a administraţiilor locale şi pentru capacitatea acestora de a susţine proiecte de investiţii.

Reguli bugetare păstrate şi în anul următor

Executivul intenţionează să aplice şi în 2026 aceleaşi principii bugetare care au fost utilizate în 2025, astfel încât să fie menţinut echilibrul între economiile realizate la nivel central şi nevoia de finanţare a proiectelor locale. Tánczos Barna a subliniat că autorităţile locale au numeroase proiecte în derulare, multe dintre ele finanţate din fonduri europene, care necesită cofinanţare consistentă.

În perioada următoare, Ministerul Finanţelor va elabora mai multe scenarii de lucru pentru bugetul pe 2026 şi va continua consultările cu structurile reprezentative ale administraţiei locale. Din punct de vedere procedural, dezbaterile parlamentare ar urma să înceapă la jumătatea lunii februarie, iar votul final asupra legii bugetului este estimat pentru finalul lunii.

Guvernul urmăreşte să evite riscurile care ar putea afecta absorbţia fondurilor europene, considerată o prioritate strategică pentru anul viitor. Menţinerea unui cadru bugetar predictibil este văzută ca un element-cheie pentru atragerea finanţărilor şi pentru continuarea proiectelor de infrastructură şi modernizare.

Reducerea cheltuielilor şi presiunea asupra deficitului

Vicepremierul a indicat că execuţia bugetară pe 2025 oferă exemple concrete de ministere care au reuşit să îşi reducă cheltuielile de funcţionare, inclusiv costurile de personal. Aceste măsuri sunt considerate un model pentru întregul aparat administrativ, în contextul în care Guvernul urmăreşte reducerea birocraţiei şi optimizarea cheltuielilor publice.

Potrivit lui Tánczos Barna, diminuarea costurilor de funcţionare exercită o presiune mai mică asupra bugetului şi creează premisele pentru o reducere graduală a deficitului bugetar. Această direcţie este corelată cu obiectivul de menţinere a credibilităţii fiscale şi de păstrare a accesului României la pieţele internaţionale de finanţare.

În paralel, Guvernul analizează un pachet de relansare economică, care ar urma să fie aprobat împreună cu pachetul de reformă a administraţiei. Scopul declarat este stimularea investiţiilor private şi susţinerea creşterii economice începând cu 2026.

Fondurile europene şi reformele administrative, în prim-plan

Absorbţia fondurilor din PNRR şi din programele de coeziune rămâne principala provocare pentru anul 2026. Vicepremierul a arătat că toate instituţiile trebuie să se concentreze pe implementarea proiectelor şi pe realizarea reformelor asumate, astfel încât termenele limită să fie respectate şi finanţările să nu fie puse în pericol.

Totodată, impactul reformelor administrative, atât la nivel central, cât şi local, trebuie integrat în construcţia bugetară. În perioada imediat următoare ar putea fi declanşată procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru pachetul de reformă, în paralel cu finalizarea instrumentelor de relansare economică.

Autorităţile consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru creşterea eficienţei aparatului public şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene.

De la riscuri majore la stabilitate fiscal-bugetară

Tánczos Barna a reamintit că, în urmă cu un an, România se confrunta cu riscuri majore, inclusiv posibilitatea retrogradării la categoria „junk” de către agenţiile de rating şi suspendarea fondurilor europene în lipsa unor reforme consistente. Potrivit oficialului, aceste riscuri au fost înlăturate, iar ţara a revenit pe o traiectorie de stabilitate fiscal-bugetară, apreciată inclusiv la nivel european.

Vicepremierul a subliniat că România depinde în continuare de accesul la finanţări internaţionale şi de fondurile europene, iar menţinerea credibilităţii fiscale este esenţială pentru evitarea unor noi presiuni în 2026.